În pădurile umede și dense din Ghatsii de Vest, la altitudini cuprinse între 700 și 2000 de metri, se găsește o specie rară și fascinantă: muscarul negru și portocaliu (Ficedula nigrorufa).
Masculul acestei păsări se remarcă prin coloritul său vibrant, având capul, gâtul, spatele, aripile și coada de un negru lucios, în contrast cu pieptul și burta de un portocaliu intens, asemănător unei flăcări. Femelele și puii, pe de altă parte, au o paletă de culori mai discretă, cu nuanțe măslinii și galbene.
Cu o lungime de aproximativ 11–12 cm, muscarul negru și portocaliu este una dintre cele mai mici specii din regiune. Preferă subarborele pădurilor veșnic verzi, ravenele umbroase și plantațiile de cafea umbrele de copaci înalți. Această pasăre activă vânează insecte cu mișcări rapide, zburând de pe un suport și revenind imediat.
Cuibul său, construit din mușchi, licheni și fibre vegetale, este adesea plasat într-o scorbură de copac sau în crăpăturile stâncilor, la o înălțime de 1–4 metri. Femela depune 3–4 ouă crem cu pete ruginii și se ocupă de clocit, iar masculul contribuie la hrănirea puilor.
Specia este endemică unei zone restrânse din sud-vestul Indiei și este considerată aproape amenințată din cauza distrugerii habitatului, cu pădurile primare fiind înlocuite de plantații de ceai sau cafea, ceea ce duce la fragmentarea populațiilor.
Localnicii din Kerala îi oferă numele de „pasărea-foc a munților” datorită contrastului său strălucitor în pădurile întunecate. Această pasăre ilustrează fragilitatea și valoarea biodiversității din Ghatsii de Vest.
