Istoria medicinei ascunde practici care, privite din perspectiva contemporană, par incredibile și chiar șocante. Aceste metode, care la vremea lor erau considerate inovații, au fost utilizate pentru a trata o gamă variată de afecțiuni, de la boli fizice la tulburări mentale. Iată o selecție a celor mai neobișnuite 11 tratamente medicale din trecut.
Enema cu fum de tutun – În secolele XVII și XVIII, europenii apelau la această procedură pentru a aborda probleme precum durerile abdominale și holera. Se considera că nicotina ajută la stimularea respirației și circulației. Totuși, utilizarea acestei metode a fost abandonată din cauza riscurilor și ineficienței.
Transfuzii cu lapte – În secolul al XIX-lea, laptele a fost utilizat ca substitut pentru sânge. Medicii injectau lapte de vacă sau capră în vene, dar multe dintre aceste proceduri au avut consecințe grave, inclusiv reacții alergice severe. Această practică a fost în cele din urmă abandonată.
Trepanarea craniului – Aceasta este una dintre cele mai vechi intervenții chirurgicale, folosită pentru a trata dureri de cap și epilepsie. Deși unii pacienți supraviețuiau, metoda era extrem de riscantă și adesea fatală.
Consumul de urină – În civilizațiile antice, urina era văzută ca un remediu pentru diverse afecțiuni. Chiar dacă unele culturi analizau urina pentru diagnostic, această practică a fost abandonată din lipsă de dovezi științifice.
Mercurul ca tratament – Folosit de-a lungul istoriei pentru a trata diverse boli, mercurul a condus la efecte toxice severe, inclusiv leziuni renale. Utilizarea sa a fost oprită în secolul XX.
Cocaina pentru răceală – La sfârșitul secolului al XIX-lea, cocaina era considerată un remediu pentru o serie de afecțiuni. Cu toate acestea, s-a dovedit a crea dependență și efecte adverse grave, ceea ce a dus la abandonarea sa.
Praf de simpatie – Inventat în secolul al XVII-lea de Sir Kenelm Digby, acest amestec bizar era aplicat pe arme, nu pe răni, încredințându-se că va vindeca prin „magie simpatică”. Această practică a fost rapid abandonată.
Scaunul rotativ – Utilizat în psihiatrie, această metodă implica rotirea pacienților până la leșin pentru a „rearanja” creierul. Era extrem de periculoasă și a fost abandonată.
Bile de animale – În China antică, bilele de piton sau elefant erau folosite pentru a trata ulcerații. Deși unele tratamente tradiționale sunt încă studiate, această practică a fost în mare parte abandonată.
Lobotomia prefrontală – Utilizată în secolul XX pentru a trata tulburări mentale, această procedură a avut consecințe devastatoare asupra pacienților, provocând schimbări grave de personalitate.
Tratamentul cu șoareci morți – În Egiptul Antic și în Anglia elisabetană, șoarecii morți erau folosiți pentru a trata diverse afecțiuni, dar aceste metode nu aveau niciun fundament științific și au fost abandonate.
