România se confruntă cu o serie de dificultăți economice, generate de măsurile guvernamentale recente. Creșterea TVA-ului de la 19% la 20% și majorările prețurilor la energie și gaze au amplificat problemele financiare ale cetățenilor.
Pensiile de 3.000 de lei, considerate de guvernanți ca fiind „mari”, vor fi supuse unui impozit de 10% pentru asigurările de sănătate, iar indemnizațiile pentru creșterea copilului vor fi reduse. În plus, impozitul pe dividende a fost majorat de la 10% la 16%, iar firmele cu un capital social de 200 de lei sunt obligate să aibă un minim de 8.000 de lei, fără opțiunea de negociere.
Impactul acestor măsuri se reflectă în dificultățile cu care se confruntă întreprinderile românești, care nu mai pot concura cu producătorii europeni, în special în sectorul alimentar. Se preconizează o creștere semnificativă a impozitelor pe clădiri și pe autovehicule, ceea ce va genera o povară suplimentară pentru cetățeni.
Criticii acestor politici guvernamentale subliniază că statul, prin măsurile sale, își reduce baza de impozitare, deoarece firmele se închid din cauza poverii fiscale. Aceasta va duce la creșterea șomajului și, implicit, la o presiune mai mare asupra bugetului de stat.
În contextul actual, achizițiile costisitoare, cum ar fi microbuzele electrice pentru transportul elevilor, ridică întrebări cu privire la prioritățile guvernului. În loc să se concentreze pe soluții economice viabile, se pare că se continuă cu cheltuieli exorbitante.
În concluzie, fără o schimbare de direcție rapidă, România riscă să se îndrepte spre o criză economică profundă, cu efecte devastatoare pentru populație și pentru mediul de afaceri.
