Autoritatea Națională pentru Administrarea Sistemului Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (ANASNA) este o instituție publică care, deși are un număr considerabil de angajați și costuri salariale mari, nu a lansat rachete antigrindină de mai bine de un an. Această situație ridică semne de întrebare cu privire la utilitatea și justificarea cheltuielilor publice, mai ales în condițiile în care România se confruntă cu presiuni financiare pentru reducerea deficitului bugetar.
ANASNA a fost creată pentru a proteja culturile agricole prin prevenirea grindinei, dar activitatea sa a fost suspendată din motive administrative și tehnice. Această inactivitate a dus la o absență a rezultatelor concrete, în timp ce bugetul instituției continuă să suporte salariile angajaților, inclusiv ale conducerii, fără a aduce beneficii vizibile contribuabililor. În contrast cu alte sectoare, cum ar fi sănătatea sau educația, care se confruntă cu subfinanțare, alocarea de fonduri semnificative pentru o instituție fără activitate este greu de justificat.
Salariul directorului ANASNA este un subiect de controversă, având în vedere că, deși instituția nu își îndeplinește rolul, conducerea beneficiază de remunerații comparabile cu cele din companii de stat profitabile. Deși nu există date publice precise despre salariul acestuia, estimările sugerează că ar putea varia între 15.000 și 25.000 de lei lunar, o sumă considerabilă pentru o organizație inactivă.
Critici ai sistemului consideră că ANASNA exemplifică ineficiența administrativă din România. În timp ce alte state iau măsuri de optimizare a cheltuielilor publice prin restructurarea sau desființarea instituțiilor neperformante, ANASNA continuă să consume resurse fără a genera rezultate. Recent, discuții politice au vizat măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare, inclusiv desființarea instituțiilor ineficiente. ANASNA ar putea fi un candidat principal pentru aceste reforme, având în vedere lipsa activității sale.
Menținerea ANASNA în forma sa actuală, cu cheltuieli salariale mari și fără rezultate, ilustrează o risipă a fondurilor publice. Salariul directorului și costurile de personal subliniază o gestionare ineficientă a resurselor statului.
