Recent, a fost lansat modelul de subiect pentru Evaluarea Națională la Limba și literatura română, programată pentru luna iunie 2027. Deși există unele schimbări față de anul anterior, modificările nu sunt semnificative. Este esențial să înțelegem cerințele și să adaptăm răspunsurile în consecință.
Un exemplu este exercițiul 7, care solicită o comparație între atitudinile personajelor față de un anumit aspect, folosind secvențe relevante din cele două texte. Această cerință necesită o analiză a comportamentului personajelor, identificarea asemănărilor și diferențelor, și formularea de concluzii personale. Abordarea vizează dezvoltarea gândirii critice, analizei și comparării, competențe pe care le exersăm frecvent în cadrul orelor de curs.
Schimbările nu ar trebui să vă îngrijoreze! Nu este necesar un studiu mecanic al unor formule, ci mai degrabă înțelegerea textelor, gândirea critică și argumentarea. Suntem deja echipați cu instrumentele necesare; important este să le utilizăm eficient și cu încredere!
Mai jos este o variantă de rezolvare pentru subiectele propuse:
Partea I
1. Completează spațiile punctate cu informațiile din textul 1.
Bigică are cu el lanterna și haina de ploaie, dar nu și pachetul cu mâncare, uitat acasă.
2. Alege litera corespunzătoare răspunsului corect, pe baza informațiilor din textul 1.
Repetarea secvenței „el, personal, Bigică” are rolul
A. de a arăta că personajul vorbește despre sine la persoana a III-a, din modestie asumată.
B. de a evidenția, prin contrast cu greșeala comisă, importanța pe care și-o acordă personajul.
C. de a sublinia admirația naratorului față de spiritul de inițiativă al personajului principal.
D. de a sugera că personajul își asumă cu responsabilitate rolul de gazdă, fiind bine pregătit.
3. Alege litera corespunzătoare răspunsului corect, pe baza informațiilor din textul 2.
Papagalul care vine să mănânce papaya are pe cap o pată de culoare
A. albastră.
B. galbenă.
C. neagră.
D. verzuie.
4. Alege litera corespunzătoare răspunsului corect, pe baza informațiilor din textul 2.
Alexandru N. Stermin apreciază curajul papagalului de a se apropia de el, deoarece
A. papagalii din această specie au devenit foarte rari în Pantanal.
B. papagalii verzi sunt printre cei mai vânduți pe piața neagră.
C. papagalul acesta nu mai primise niciodată hrană de la un om.
D. regulile de acces în rezervații nu permit apropierea de animale.
5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a marca dacă acesta este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile din cele două texte.
Bigică îi spune lui Doru că mâncarea e periculoasă, ca să nu o împartă cu el. – FALS
Bigică și Doru iau un mic-dejun copios, înainte de a pleca spre Musariu. – FALS
Doru luase cu el pachetul cu mâncare. – ADEVĂRAT
Ghidul lui Alexandru N. Stermin este un biolog pe nume Mato Grosso. – FALS
Asemenea papagalului, chachalaca i s-a așezat autorului pe umăr. – FALS
Mlaștinile din mijlocul savanei sunt în apropierea munților. – ADEVĂRAT
6. Precizează, în minimum două enunțuri, o trăsătură a tiparului textual dialogat, identificată în textul 1, ilustrând-o cu o secvență relevantă.
O trăsătură a tiparului textual dialogat, identificată în textul 1, este succesiunea de replici, care are atât rolul de a caracteriza personajele, cât și pe cel de a dinamiza acțiunea:
— Nu mănânci? îl auzi din nou pe băiețaș.
— Eu? Ce, nu ți-e bine? Ți-am explicat o dată. Se face o reacție antitifoparatifică, vai de burta ta… […].
— Și chiar matale nu ți-e foame?
— Mie? Eu, personal, la drum sunt în stare să nu mănânc 48 de ore, nu ți-am spus?
7. Compară, în minimum 30 de cuvinte, atitudinea personajelor din textul 1 și a autorului textului 2 față de împărțirea hranei, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.
Răspuns posibil: În textul 1, atitudinea personajelor față de împărțirea hranei poate fi considerată una egoistă. De pildă, Bigică îi explică lui Doru că mâncarea este dăunătoare în drumeție, dar asta numai pentru a-și ascunde nechibzuința de a fi uitat pachetul acasă. Pe de altă parte, Doru are pachetul cu mâncare la el, dar nu recunoaște decât în momentul sosirii acasă. Pe drum, Bigică flămânzește, plătind astfel consecințele propriului comportament.
În textul 2, autorul manifestă o atitudine generoasă față de împărțirea hranei, exprimându-și bucuria de a putea împărți cu alte vietăți propria hrană: „Vă imaginați bucuria și mirarea mea că ajunsesem într-o lume în care animalele încă mai cred în oameni, după ce plecasem pentru o vreme din lumea în care oamenii nu mai cred în animale.”
8. Crezi că oamenii pot câștiga încrederea animalelor? Motivează, în 50-100 de cuvinte, răspunsul la întrebarea dată, valorificând textul 2.
Răspuns posibil: Consider că oamenii pot câștiga cu ușurință încrederea animalelor. Pentru asta este însă nevoie de sinceritate, de bunăvoință și de respect față de tot ceea ce ne înconjoară.
În textul lui Nicolae Stermin, viața ne apare altfel decât cea pe care o trăim noi: o lume ocrotitoare, ascunsă în inima savanei, protejată de munți și ferită de agitația urbană. Aici, totul pare natural, firesc: animalele conviețuiesc netulburate, după un ritm de la care nu se abat niciodată. Poate și de aceea, omului nu îi este permis să intre aici decât în condiții speciale.
Dar când o face, realizează că a câștiga încrederea animalelor nu este un lucru foarte greu. De pildă, păsările vin pe umărul său cu încredere, tânjind după o bucată de papaya. Finalul vine cu o lecție usturătoare: oamenii trăiesc într-o lume care și-a pierdut încrederea în animale, în timp ce animalele par a crede în oameni, oricum, oricând și oriunde.
9. Asociază fragmentul din volumul Privirea urangutanului de Alexandru N. Stermin cu un text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50-100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.
Răspuns posibil: Fragmentul din volumul Privirea urangutanului de Alexandru N. Stermin poate fi asociat cu textul „De ce plânge mama?” de I.D. Sîrbu. O valoare comună celor două texte este respectul față de natură.
În textul 2, autorul descrie „o lume total diferită”: Pantanalul sau cea mai mare mlaștină, situată chiar în centrul Americii de Sud. Ceea ce îl impresionează însă aici este armonia în care trăiesc viețuitoarele. Trezite din noaptea tropicală, toate caută hrană, iar un papagal de o rară frumusețe i se așază pe umăr, atras de bucata de papaya pe care autorul o ținea în mână. Respectul său față de lumea animală se manifestă prin gestul simplu de a împărți hrana cu viețuitoarele care îl întâmpină.
În romanul „De ce plânge mama?” de I.D. Sîrbu, Magdalena găsește în pădure un pui de căprioară, rănit la un picior. Din respect față de tot ce e viu, femeia îl ia acasă și îl îngrijește, iar căpriorul devine un membru al familiei. Zilnic, „Mociu” își primește porția de lapte și de zahăr, iar în curând va deveni un fel de protector al celor doi copii ai Magdalenei. Toate acțiunile sale îl vor face pe cabanierul Nicolae Roșu să afirme: „Uneori este bine să învățăm omenie de la animale.”
Partea a II-a
1. Alege litera corespunzătoare răspunsului corect. Conțin diftong ambele cuvinte din seria:
A. „amândouă”, „caisă”.
B. „autoritate”, „lighean”.
C. „băiețașul”, „noastră”.
D. „mâncarea”, „ceapă”.
2. Alege litera corespunzătoare răspunsului corect. Cuvintele subliniate în fragmentul „Vorbea întruna (1), de teamă să nu-l audă pe băiețaș (2) scâncind” s-au format prin:
A. compunere (1), conversiune (2).
B. compunere (1), derivare (2).
C. derivare (1), conversiune (2).
D. derivare (1), derivare (2).
3. Alege litera corespunzătoare răspunsului corect. Secvența subliniată în fragmentul „Două ceasuri îi tot turuise gura” are sensul de
A. a păstra tăcerea.
B. a se calma.
C. a se neliniști.
D. a vorbi mult.
4. Alege litera corespunzătoare răspunsului corect. Sunt omonime cuvintele subliniate în secvențele din seria:
A. „ca de-o sabie puțin strâmbă”; Alege întotdeauna poteca dreaptă.
B. „înecată în mușchi umed și gras”; Mă doare mușchiul de la picior.
C. „se aflau la marginea orășelului”; Am aflat că el locuiește la periferie.
D. „se pregătea masa pentru micul-dejun”; Am cumpărat o masă de nuc.
5. Menționează valoarea morfologică a fiecărui cuvânt subliniat în secvențele: „Bigică știa unde e (1) cheia”, „El, personal, Bigică, n-avea decât să rabde, era (2) vinovat în definitiv” și „Ar fi (3) putut foarte bine să plece amândoi cu autobuzul”.
„e” (1) – verb predicativ
„era” (2) – verb copulativ
„fi” (3) – verb auxiliar
6. Alcătuiește o propoziție negativă, în care un pronume personal de persoana a III-a, numărul singular, să fie în cazul genitiv (1) și un enunț exclamativ în care adverbul „acolo” să fie atribut.
(1) Fratele lui nu este aici.
(2) Ce frumoasă este casa de acolo!
7. Transcrie două propoziții subordonate de feluri diferite din secvența următoare, precizând felul acestora:
„Vă imaginați bucuria și mirarea mea că ajunsesem într-o lume în care animalele încă mai cred în oameni, după ce plecasem pentru o vreme din lumea în care oamenii nu mai cred în animale.”
„Vă imaginați bucuria și mirarea mea¹ / că ajunsesem într-o lume² / în care animalele încă mai cred în oameni³, / după ce plecasem pentru o vreme din lumea⁴ / în care oamenii nu mai cred în animale⁵.”
Propoziția Predicat Felul propoziției P1 – Vă imaginați bucuria și mirarea mea vă imaginați Principală P2 – că ajunsesem într-o lume ajunsesem Subordonată atributivă (AT) P3 – în care animalele încă mai cred în oameni cred Subordonată atributivă (AT) P4 – după ce plecasem pentru o vreme din lumea plecasem Subordonată circumstanțială de timp (CT) P5 – în care oamenii nu mai cred în animale cred Subordonată atributivă (AT)
8. Scrie, pe spațiile punctate, forma corectă a cuvintelor subliniate în următorul enunț, reprezentând mesajul unui copil.
Nu mai zi / zice (1) nimic, bunic-o / bunico (2), despre ce-i / cei (3) la care / cărora (4) nu le place gustul ciocolății / ciocolatei (5) albe, făcută / făcute (6) de tine!
