Transportatorii rutieri de mărfuri autohtoni se confruntă cu riscul de a pierde rapid competiția în fața rivalilor din piața serviciilor intracomunitare, afirmă deputatul PSD de Brașov, Augustin Hagiu.
Sectorul transporturilor rutiere autohtone se îndreaptă către digitalizare, sustenabilitate și optimizare operațională, sub influența reglementărilor europene, a noilor tehnologii și a crizei de șoferi. Totuși, piața de transport se află încă în stadiul de „foaie de parcurs” și utilizarea CMR-ului tipărit.
În ceea ce privește digitalizarea și automatizarea, implementarea sistemelor telematice pentru monitorizarea flotelor în timp real este parțial realizată, dar implică costuri semnificative. De asemenea, nu există un termen precis pentru facturarea electronică și digitalizarea documentelor de transport (e-CMR), iar optimizarea rutelor și gestionarea eficientă a încărcărilor necesită o utilizare mai extinsă a inteligenței artificiale, ceea ce presupune noi cheltuieli.
În ceea ce privește sustenabilitatea și reducerea emisiilor, tranziția către camioane electrice și pe hidrogen, în contextul Green Deal, nu este viabilă pentru acest tip de transport. De asemenea, utilizarea biocombustibililor și a LNG (gaz natural lichefiat) pentru reducerea amprentei de carbon a fost abandonată.
Impunerea unor taxe de drum mai mari pentru vehiculele poluante, precum și introducerea unei taxe de poluare în impozitul anual, reprezintă măsuri care nu fac altceva decât să amplifice dezavantajele acestui sector economic.
Din punct de vedere legislativ, transporturile se vor confrunta cu aplicarea strictă a „pachetului mobilitate”, care afectează atât cabotajul, cât și detașarea șoferilor. De asemenea, se va observa o creștere a cerințelor legate de timpul de repaus și odihnă, ceea ce face ca regulamentul 561/06 să devină aproape ineficient, complicat de amendamentele aduse de politicienii care doresc să-și justifice prezența în Parlamentul UE. Autoritățile se bazează, de asemenea, pe programe de analiză pentru control, fără a implica factorul uman, ceea ce este o practică normală. Declinația este evidentă și pare că nu poate fi oprită.
Lipsa șoferilor și creșterea salariilor în sectorul transporturilor, corelate cu neatractivitatea domeniului cauzată de violență, furturi, lipsa parcărilor dotate cu confort minim și timpi mari de așteptare la încărcare și descărcare, precum și controalele excesive, conduc la un interes orientat doar către venituri.
Camioanele autonome și sistemele de asistență la condus nu pot fi implementate într-un interval mediu de timp, având mai degrabă aspectul unor povești de science fiction.
Creșterea cererii pentru transportul de mărfuri pe distanțe lungi reprezintă o realitate anormală ce contrazice politicile de transport ale Uniunii Europene.
Taxele mai mari vor duce la scumpirea serviciilor de transport, iar tendința este clară, având în vedere că, în ultimii doi ani, creșterile au fost semnificative în UE și se preconizează că aceeași tendință va apărea și în România. Aceste scumpiri vor fi suportate de consumatori, adică de populație.
Aceasta reprezintă o analiză sintetică a situației industriei de transport în UE și a diferențelor care apar.
