Suntem în a doua zi de Paști, celebrând cu bucurie Învierea Domnului. Această bucurie continuă și după cele trei zile ale praznicului, iar săptămâna care urmează este cunoscută în popor sub denumirea de Săptămâna Luminată. Este o perioadă specială, caracterizată prin rânduieli aparte la rugăciune și slujbele bisericești, dar și prin tradiții și credințe, multe dintre ele fiind încă respectate.
În cadrul Săptămânii Luminate, în zilele de miercuri și vineri, Biserica oferă dezlegare la mâncărurile de dulce, datorită Învierii Domnului. Pentru creștinii ortodocși, această săptămână marchează începutul unei perioade de sărbătoare ce se încheie după 50 de zile, odată cu sărbătoarea Rusaliilor. La Sfânta Liturghie, după epicleză, se cântă Axionul Paștilor („Îngerul a strigat”). Este important de menționat că, în Săptămâna Luminată, nu se citește Psaltirea și nu se oficiază parastase pentru cei adormiți, slujbele reluându-se după Duminica Tomii. Preoții slujesc îmbrăcați în veșminte albe, simbolizând lumina. Chiar și slujbele de înmormântare din această săptămână sunt oficiate conform unei rânduieli speciale, asemănătoare celei de la slujba Învierii, fiind cântat troparul „Hristos a înviat”. De asemenea, până la Rusalii, nu se practică metaniile, ci doar închinăciunile.
Se crede că, odată cu Învierea Domnului Iisus Hristos, porțile raiului se deschid pentru sufletele păcătoșilor reținute în iad, de la Adam până la cea de-a doua venire a Mântuitorului. Ușile raiului rămân deschise până în Duminica Tomii.
Lunea din Săptămâna Luminată este cunoscută sub denumirea de Lunea Albă. Potrivit tradiției, este obiceiul de a stropi casa cu aghiasmă și de a oferi băutură rudelor. În anumite zone, se păstrează obiceiul „udatului” și al umblatului cu pasca pentru a vestirea Învierii.
În a doua zi a Săptămânii Luminate, în special în partea de vest a țării, se desfășoară un ritual numit Jocul Lioarelor. Fetele tinere fac jurământ că se vor ajuta reciproc, o promisiune de prietenie pe viață.
În a doua zi de Paști, este o tradiție ca finii să viziteze nașii, aducând colaci, pască și ouă roșii, în timp ce copiii se duc la părinți. Nașii au obligația de a-i ospăta pe fini, conform tradiției care menționează că aceștia mergeau împreună la hora satului.
