România se află în pragul unei crize energetice severe înainte de sezonul rece, cea mai gravă din ultimul deceniu. Începând din luna august, sistemul energetic național a intrat în stare de alertă din cauza unor factori naturali și tehnici care au condus la o situație critică.
Una dintre principalele probleme este seceta prelungită, care a dus la scăderea debitului Dunării sub nivelul necesar pentru răcirea instalațiilor de la Cernavodă. Din această cauză, cele două reactoare nucleare, care contribuie cu aproximativ 20% din producția totală de energie, sunt oprite de aproape trei luni. De asemenea, hidrocentralele au suferit o reducere semnificativă a capacității de producție din cauza lipsei de apă.
Conform unei analize, România a pierdut sursele de energie ieftină și constantă care asigurau stabilitatea rețelei electrice.
Pe piața europeană, prețul energiei electrice a atins valori record, România înregistrând cel mai mare preț mediu dintre cele 34 de piețe europene, cu aproximativ 311 euro pe megawatt-oră la sfârșitul lunii octombrie. În orele de vârf, prețurile au depășit 434 euro pe megawatt-oră. Deși consumatorii casnici beneficiază de contracte cu preț fix, costurile crescute afectează comercianții și industria, contribuind la inflație.
O posibilă soluție pentru stabilizarea situației în această iarnă este centrala pe gaze de la Mintia, un proiect privat de 1,4 miliarde de euro, cu o capacitate de 1.700 megawați. Prima turbină a fost conectată la rețea în luna octombrie, iar până la sfârșitul anului se estimează integrarea a 1.000 megawați. O altă centrală pe gaze, cea de la Iernut, ar putea începe producția în prima parte a anului 2027. Totuși, prețul energiei generate va depinde de fluctuațiile pieței gazelor naturale.
Noul ministru al Energiei, Dumitru Chisăliță, a prezentat un plan ambițios de a adăuga 5.800 megawați noi în sistemul energetic până în 2027, prin combinarea surselor regenerabile cu cele dispecerizabile.
