Reforma administrației locale din România se poate realiza printr-o lege existentă, dar care nu este aplicată în practică.
Legea 351/2001, în vigoare de peste douăzeci de ani, stabilește criterii clare pentru clasificarea localităților. De exemplu, un oraș trebuie să aibă minimum 5.000 de locuitori, iar un municipiu să nu fie sub 25.000, cu cerințe suplimentare în ceea ce privește infrastructura, inclusiv rețele de apă, canalizare, unități sanitare și centre culturale. Cu toate acestea, sistemul administrativ din România nu respectă aceste standarde, menținând o structură redundantă care afectează bugetul de stat fără a aduce beneficii reale cetățenilor.
Conform analizei realizate de HotNews în 2023, aproape 80 de localități nu îndeplinesc criteriile legale pentru a fi considerate municipii sau orașe. Exemplele includ Nucet (Bihor) și Băile Tușnad (Harghita), fiecare având sub 2.000 de locuitori. De asemenea, localități precum Orșova și Beiuș nu ating pragul de 10.000 de locuitori, iar peste 30 de municipii, inclusiv Vatra Dornei și Urziceni, se află sub limită.
Economiștii subliniază că stagnarea reformei teritoriale are impact negativ asupra bugetului național, în contextul în care România se confruntă cu riscuri financiare semnificative. În data de 18 august, premierul Ilie Bolojan a avut o întâlnire cu Asociația Municipiilor din România pentru a discuta despre reformele necesare în administrația publică locală și proiectele de investiții. Totuși, aplicarea legislației existente nu este pe agenda Guvernului.
