În anul 1957, Brașovul a fost locul unde a fost conceput primul scuter românesc, la Uzina de Reparaţii Material Volant (URMV). Această realizare a fost parte dintr-un proiect mai amplu, care a inclus și un microcar inspirat de BMW Isetta, precum și avioane produse de IAR.
Contextul economic al vremii, marcat de criza postbelică, a generat o cerere crescută pentru soluții de mobilitate accesibile și eficiente. Astfel, inginerul Radu Manicatide, împreună cu echipa sa de la URMV, a început să dezvolte aceste vehicule inovative.
Scuterul românesc a fost influențat de modele celebre precum Čezeta, având un design distinctiv, dar și elemente inovatoare. Structura sa era similară cu cea a scuterelor cehești, însă forma sa a fost adaptată, având un far amplasat pe caroserie, în loc de aripa față. De asemenea, rezervorul de benzină nu era ascuns, așa cum era cazul la Čezeta.
Deși modelul românesc a rămas doar un prototip, informațiile din arhivele Cineclic descriu scuterele ca fiind „ușoare și elegante, cu o construcție solidă și un consum de 3 litri la 100 km”. Proiectul inițial a fost promițător, și se pare că un prim lot experimental a fost deja în proces de realizare.
Radu Manicatide, inginerul din spatele acestei inovații, s-a născut în 1912 la Iași. A studiat la Școala Politehnică din București și la Școala de Aeronautică din Paris, unde a fost șef de promoție. Cu o pasiune pentru aviație încă din adolescență, el a câștigat premii importante în domeniu și a obținut brevetul de pilot în 1931.