Inflația reprezintă un instrument preferat de către guverne, fiind utilizată pentru a atenua dezechilibrele economice. Această afirmație provine de la economistul Adrian Codirlaşu, președintele Asociației CFA România, care subliniază că cetățenii nu percep imediat impactul scăderii puterii de cumpărare.
Represiunea financiară se referă la utilizarea inflației de către autorități pentru a diminua dezechilibrele economice, prin menținerea unor dobânzi reale negative. De exemplu, în anul anterior, România a înregistrat un deficit bugetar de 9,3% din PIB, care, în ciuda unei creșteri economice modestă de 0,7%, a generat o risipă semnificativă.
Acest deficit, echivalent cu bani tipăriți, contribuie la creșterea agregatului monetar M3, ceea ce, la rândul său, stimulează inflația. Codirlaşu a anticipat că deficitul va scădea în acest an la 8,4%, cu mențiunea că, de obicei, estimările guvernului sunt mai optimiste decât realitatea.
În fața inflației, investitorii caută protecție prin intermediul activelor precum acțiunile, imobiliarele, aurul și, recent, bitcoin-ul. Aceste active au atins maxime istorice, deoarece investitorii reacționează la tendințele guvernelor de a utiliza inflația pentru a-și reduce deficitele.
De exemplu, în condițiile unei inflații de 10% și a unor dobânzi ce încep cu șase, puterea de cumpărare a cetățenilor scade, iar dobânzile nu compensează această pierdere. În acest context, acțiunile devin o opțiune viabilă pentru a menține marjele de profit, deoarece companiile transferă costurile mai mari către consumatori.
