La cinci luni de la preluarea interimatului Ministerului Energiei, activitatea lui Ilie Bolojan a fost analizată de către Asociația Energia Inteligentă. Expertul Dumitru Chisăliță a caracterizat mandatul acestuia ca fiind unul dintre cele mai dinamice din ultimele decenii, însă a subliniat că rapiditatea deciziilor nu constituie o reformă structurală.
Bolojan a preluat ministerul în aprilie 2026, într-un context dificil pentru România, cu secetă severă, opriri neplanificate la centrala de la Cernavodă, investiții blocate și importuri masive cu prețuri ridicate. Deși a reintrodus rigoarea administrativă, problemele fundamentale ale sistemului energetic rămân nerezolvate.
Aspecte pozitive ale mandatului: O gestionare eficientă a crizei și reacții rapide au fost printre realizările notabile. Bolojan a reușit să prevină o eventuală pană generală de curent prin coordonarea eficientă între producători, operatori și consumatori mari.
În plus, a mobilizat capacitățile interne de producție pe bază de cărbune, a gestionat importurile de urgență și a implementat planuri pentru reducerea consumului industrial. Proiectele de dezvoltare, cum ar fi centrala de la Iernut și tranzacția cu Azomureș, au fost reluate, având potențialul de a sprijini industria națională.
Limitările mandatului: Deși au fost luate măsuri, analiza a arătat că multe dintre acestea au fost soluții temporare. Propunerile pentru crearea unor mecanisme de control eficace, cum ar fi un Dispecerat Național de Securitate Energetică, nu au fost implementate. De asemenea, fondurile alocate pentru modernizarea infrastructurii nu au avut un impact imediat asupra facturilor consumatorilor.
În concluzie, mandatul interimar al lui Ilie Bolojan a fost apreciat pentru reacția rapidă și managementul crizei, dar a lăsat în continuare multe probleme nerezolvate, subliniind necesitatea unor reforme profunde în sectorul energetic.
