O analiză realizată de Energy Policy Group (EPG) referitoare la impactul prețurilor energiei electrice după perioada de plafonare subliniază faptul că majorarea acestora este esențială pentru ca firmele de transport și distribuție să își poată realiza investițiile necesare în infrastructură. Totodată, creșterea prețurilor la energie va avea efecte negative pe plan macroeconomic, inclusiv o creștere a inflației și o scădere a puterii de cumpărare a populației, ceea ce va afecta cererea agregată și va influența negativ creșterea economică.
„Mai mult, pentru a reduce prețurile pe termen lung și a susține tranziția de la combustibili fosili la surse curate de energie, corelată cu electrificarea din ce în ce mai multor sectoare economice și rezidențiale, sunt necesare investiții semnificative în infrastructura de transport și distribuție a energiei electrice. În prezent, aceste investiții sunt limitate de schema de plafonare”, se menționează în analiza EPG, citată de Național.
Conform analizei, în anul 2024, prețul energiei electrice a scăzut în întreaga Europă, însă sud-estul continentului, inclusiv România, a experimentat un ritm mai lent de reducere, având prețuri similare celor din 2023. Cauza principală a acestei situații este capacitatea redusă de producție, combinată cu infrastructura insuficientă, care a dus la izolarea regiunii.
În contextul revenirii la piața liberalizată, se estimează că prețul energiei electrice active va reprezenta 44% din factura plătită de consumatori, restul de 56% revenind tarifelor reglementate pentru serviciile de rețea și componentelor fiscale.
