Datoria publică a României a atins un nivel alarmant, depășind 61% din PIB, conform datelor recente ale Institutului Național de Statistică. Aceasta se ridică la 61,1%, ceea ce activează automat măsurile de austeritate prevăzute de Legea responsabilității fiscal-bugetare. Astfel, se impune o suspendare a creșterilor de pensii și salarii în sectorul bugetar.
În contextul acestei creșteri alarmante a datoriei, Banca Națională a României a semnalat o scădere a rezervelor valutare, ceea ce generează presiuni semnificative asupra plăților scadente pe termen scurt.
La nivelul datoriei guvernamentale, aceasta a ajuns la peste 1.230 miliarde lei, cu datoria pe termen lung depășind 1.163 miliarde lei. Datoria pe termen scurt s-a majorat de asemenea, atingând 67,1 miliarde lei. Cea mai mare parte a acestei sume este reprezentată de titlurile de stat, estimate la 966,47 miliarde lei.
Structura datoriei arată că România este îndatorată în principal în moneda națională, cu 549,54 miliarde lei, echivalentul a 552,27 miliarde lei în euro și 125,02 miliarde lei în dolari americani. Datoria externă a administrației publice este de 609,66 miliarde lei, reprezentând 30,3% din PIB, iar datoria internă se ridică la 620,39 miliarde lei, echivalentă cu 30,8% din PIB.
Pentru luna noiembrie 2026, Banca Națională a României a estimat plăți scadente de aproximativ 1,48 miliarde euro, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra bugetului național. Rezervele valutare au scăzut la 58,55 miliarde euro, comparativ cu 60,06 miliarde euro la finalul lunii septembrie. Această scădere este însoțită de ieșiri de capital semnificative, depășind intrările.
Specialiștii avertizează că costurile cu dobânzile ajung anual la 60-70 miliarde lei, amplificând vulnerabilitatea fiscală a României. Senatorul Tanczos Barna subliniază necesitatea de a controla datoria și de a reduce cheltuielile bugetare pentru a evita o criză economică gravă.
