Protestele ciobanilor din Piața Victoriei subliniază impactul grav al restricțiilor de export impuse din cauza pestei ovinelor. În același timp, România se confruntă cu o serie de alerte privind contaminarea cu Salmonella Enteritidis a cărnii de pui, incident ce a fost raportat și în alte țări europene, precum Italia și Cehia. Aceste probleme ridică serioase semne de întrebare asupra siguranței alimentare și asupra reputației brandului „Made in Romania”.
Conform datelor recente ale Institutului Național de Statistică (INS), deficitul comercial alimentar al țării s-a redus la 2,25 miliarde de euro în primele șapte luni ale anului 2026. Totuși, aceste cifre ascund un dezechilibru alarmant: România exportă materii prime la prețuri mici în afara Uniunii Europene, în timp ce importă produse procesate scumpe din interiorul comunității europene. Acest mecanism economic reflectă o situație în care țara noastră se bazează pe exporturi cu trasabilitate redusă și pe importuri cu valoare adăugată ridicată.
Analizând sectoarele alimentare, se observă că încrederea consumatorilor joacă un rol crucial în stabilirea prețurilor. De exemplu, carnea de pui a înregistrat o producție de 550.000 tone, însă prețul de export variază semnificativ între piețele europene, de la 1.740 euro/tonă în Bulgaria până la 3.780 euro/tonă în Franța. De asemenea, producția de carne de porc acoperă doar 20% din consumul intern, ceea ce generează un deficit anual de peste 830 milioane de euro, în principal din cauza pestei porcine africane. La capitolul lactate, România se confruntă cu un deficit constant de 700 milioane de euro, exportând doar produse semifinite și importând produse premium.
În ceea ce privește băuturile și vinurile, deși România ocupă locul al șaselea în Uniunea Europeană ca producător de vin, importurile depășesc exporturile într-un raport de 4 la 1, ceea ce este o consecință a fragmentării suprafețelor viticole.
Alerta RASFF (Sistemul de Alertă Rapidă pentru Alimente și Furaje) accentuează costurile reputaționale pe care aceste probleme le implică, iar industria alimentară românească se află într-o situație delicată, având nevoie urgentă de soluții pentru a restabili încrederea consumatorilor și a asigura accesul pe piețele externe.
