Observatorii Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), care au monitorizat desfășurarea alegerilor prezidențiale din țara noastră, au realizat o evaluare pozitivă a celor două tururi ale scrutinului.
Raportul lor preliminar, publicat la două zile după finalizarea turului al doilea, subliniază că votarea a fost, în general, bine organizată și gestionată cu profesionalism. Totuși, documentul semnalează absența unor reglementări specifice și prezența dezinformării pe scară largă în mediul online.
În cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, libertățile fundamentale de întrunire și asociere au fost respectate, conform concluziilor preliminare ale misiunii OSCE de observare a alegerilor.
Cu toate acestea, observatorii internaționali subliniază că retorica defăimătoare și comportamentul online neautentic, împreună cu lacunele legislative și răspunsurile fragmentate din partea autorităților, au limitat capacitatea cetățenilor cu drept de vot de a face o alegere informată.
Lucie Potůčková, coordonatorul special al adunării parlamentare a OSCE, a declarat într-o conferință de presă că ziua alegerilor a fost, în general, calmă și bine organizată, dar provocările legate de accesibilitate au persistat. "La fel ca în primul tur, am observat că campania a continuat în mare parte online, mesajele fiind adesea concentrate pe teme de polarizare și atacuri personale. Comportamentul online neautentic și acoperirea mediatică diversă, dar uneori părtinitoare, au afectat capacitatea alegătorilor de a face o alegere informată. În plus, dezinformarea și informațiile greșite, inclusiv cele referitoare la procesul electoral, au dus la reacții publice din partea autorităților", a declarat Lucie Potůčková, conform Radio România Actualități.
Șeful misiunii de observare, Eoghan Murphy, a abordat și problema creșterii cazurilor de dezinformare, explicând că, deși platformele online au acționat proactiv pentru a elimina conținutul inadecvat, capacitatea acestora a fost limitată, iar încrederea publicului a avut de suferit. "Dezinformarea și informațiile greșite au fost omniprezente în mediul online, inclusiv acuzații de fraudă electorală care au fost rapid negate de autorități. Inițiativele de fact-checking ale societății civile au raportat conținutul de dezinformare, care a fost diseminat pe scară largă de influenceri și amplificat prin agregatoare de știri sau rețele implicate în comportamente neautentice. Pe o notă pozitivă, autoritățile au intensificat eforturile de conștientizare publică cu privire la dezinformare în turul al doilea, făcând o serie de declarații publice pe diverse teme. Totuși, comportamentul online neautentic, inclusiv încercările de a amplifica sau a suprima mesajele candidaților, a persistat, fiind utilizat în favoarea ambilor candidați", afirmă Eoghan Murphy, conform sursei citate.
