Executivul condus de Ilie Bolojan propune o transformare fundamentală a administrației românești, având ca obiectiv principal eliminarea risipelor și îmbunătățirea performanței financiare. Programul de guvernare, care se prezintă ca o soluție fără populism și privilegii, preconizează măsuri cu impact bugetar semnificativ.
Un prim pas este restabilirea ordinii în finanțele publice, având în vedere un deficit bugetar de peste 9%. Măsurile propuse includ tăieri de cheltuieli, eliminarea excepțiilor fiscale ineficiente și reformarea ANAF pentru a combate evaziunea fiscală.
De asemenea, se intenționează introducerea unor taxe noi pentru veniturile digitale, închirierile pe platforme online și jocurile de noroc, aliniindu-se astfel angajamentelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Un alt aspect important al programului este reforma administrației publice, care va implica o reducere cu cel puțin 20% a aparatului central și desființarea instituțiilor redundante. Companiile de stat neprofitabile vor fi lichidate, iar cele profitabile vor fi listate la bursă. De asemenea, autoritățile autofinanțate vor fi supuse unui control bugetar strict.
În ceea ce privește ajutoarele sociale, acestea vor fi condiționate de disponibilitatea locurilor de muncă, iar refuzul de a plăti impozite va conduce la pierderea acestor beneficii. În domeniul sănătății, se va încuraja angajarea cu normă întreagă în sectorul privat, iar concediile medicale fictive vor fi sancționate sever.
Investițiile în infrastructură și energie vor continua, cu un accent pe eficiență și cofinanțare. România își propune o independență energetică mai mare și un rol regional în exportul de energie. De asemenea, bugetul pentru apărare va fi crescut treptat la 5% din PIB, cu scopul de a moderniza infrastructura militară.
Candidaturile pentru noul Cabinet vor fi audiate în Parlament, începând cu 23 iunie, în cadrul comisiilor permanente, un pas crucial pentru implementarea acestor reforme.
