Problema supraaglomerării în penitenciare reprezintă o provocare semnificativă la nivel european, manifestându-se în mod diferit în funcție de țară. Unele sisteme sunt supraaglomerate, în timp ce altele funcționează la capacitate maximă.
Conform datelor publicate de Consiliul Europei, în mai 2026, la 31 ianuarie 2025, Europa avea, în medie, 95,2 deținuți pentru fiecare 100 de locuri în penitenciare. Totuși, situația variază semnificativ între state. Franța și Turcia aveau cele mai mari cifre, cu 131 de deținuți la 100 de locuri, urmate de Croația (123) și Italia (121). Ungaria, Belgia și Irlanda se aflau, de asemenea, pe lista țărilor cu un grad ridicat de supraaglomerare.
În ceea ce privește România, aceasta se încadra în categoria sistemelor care funcționează la capacitate maximă, având 100 de deținuți pentru 100 de locuri disponibile. Statistici similare indicau că Anglia și Țara Galilor aveau 96 de deținuți la 100 de locuri.
Un raport din septembrie 2026 al Comitetului European pentru Prevenirea Torturii a evidențiat că penitenciarele din România funcționau la 119,5% din capacitate. În special, penitenciarele din Iași și Botoșani se confruntau cu o supraaglomerare extremă, atingând 140% și 130% din capacitate, respectiv. De asemenea, s-a observat o creștere de 20% a populației penitenciare din 2020.
Raportul a semnalat și condiții dificile în care deținuții aveau la dispoziție doar 2-3 metri pătrați în celule supraaglomerate și a recomandat asigurarea unui spațiu minim de 4 metri pătrați pentru fiecare persoană în detenție.
