În prezent, penitenciarele din România se confruntă cu o criză acută de personal, ceea ce a dus la mobilizarea a 128 de deținuți pentru a supraveghea alți condamnați. Această practică, deși legală și existentă de mai bine de 50 de ani, ridică semne de întrebare cu privire la siguranța și eficiența sistemului penitenciar.
Conform datelor oficiale, deficitul de personal în sistemul penitenciar este alarmant, cu peste 6.500 de posturi neocupate dintr-un total de aproximativ 20.000 de angajați necesari. În prezent, doar 13.314 persoane sunt angajate în acest sector. Această situație este agravată de suspendarea angajărilor în sectorul public, ceea ce limitează opțiunile de suplimentare a personalului.
Deținuții care au fost selectați pentru a ajuta la supravegherea colegilor sunt echipați cu un fluier și un telefon special. Acestora li se permite să comunice cu dispeceratul în caz de urgență. Selecția se face strict, iar doar cei cu un comportament bun și care au executat o parte semnificativă din pedeapsă sunt eligibili.
Printre cei selectați se numără și deținuți care au comis infracțiuni grave, dar care au îndeplinit o mare parte din pedeapsă. De exemplu, un deținut care a stat în închisoare mai mult de 15 ani poate fi considerat pentru această responsabilitate.
Deținuții implicați în activitățile de supraveghere beneficiază de un salariu, iar pentru fiecare două nopți lucrate, se consideră că au executat trei zile din pedeapsă, accelerând astfel procesul de eliberare. În cele 18 penitenciare care utilizează acest sistem, deținuții au sarcini specifice, cum ar fi monitorizarea zonei și raportarea incidentelor.
Reprezentanții Administrației Naționale a Penitenciarelor subliniază faptul că aceste activități sunt realizate conform legii, iar deținuții au doar atribuții de alertare a personalului, fără a putea interveni fizic sau a imobiliza alte persoane private de libertate.
