Între 29 iunie și 13 iulie 2026, o echipă internațională de arheologi din România și Statele Unite a desfășurat o nouă campanie de cercetare la marea fortificație getică de la Stâncești, județul Botoșani, cu sprijinul Muzeului Județean Botoșani. Această fortificație reprezintă un element semnificativ pentru studiul celei de-a doua epoci a fierului în regiunea est-carpatică.
Construită din două incinte adiacente, fortificația a avut o funcționare continuă între secolele VI și III î.Hr., fiind un punct central pentru comunitățile getice ce au locuit în zona cuprinsă între Carpați, Nistru și Balcani. Datorită dimensiunilor sale impresionante și a complexității sistemului defensiv, site-ul este esențial pentru înțelegerea acestor comunități.
Prima serie de cercetări arheologice a fost realizată în anii 1960-1969 sub coordonarea arheologului Adrian C. Florescu. După o pauză de peste 50 de ani, fortificația a fost din nou obiectul unor investigații sistematice în cadrul unui proiect internațional.
Campania din 2026 a continuat cercetările inițiate în 2025, concentrându-se pe documentarea aeriană și prospecțiunile magnetometrice, având ca scop o mai bună înțelegere a sitului și a peisajului arheologic din jur. Aceasta a marcat, de asemenea, reluarea săpăturilor arheologice invazive.
Echipa de cercetare a inclus specialiști precum dr. Alexandru Berzovan, drd. Marian Lie de la Institutul de Arheologie din Iași, dr. Owen Doonan de la California State University, dr. Nicole Rose de la Arizona State University și drd. Berk Suleyman de la Pennsylvania State University, fiind susținută de conducerea Muzeului Județean Botoșani.
Cercetările din vara acestui an au furnizat rezultate promițătoare, incluzând numeroase fragmente ceramice, atât locale, cât și de import grecesc, reflectând relațiile comerciale și culturale ale comunităților de la Stâncești. Dintre descoperiri, se remarcă o groapă menajeră de mari dimensiuni, care a oferit un inventar bogat, și un complex arheologic cu posibile legături la practici rituale, inclusiv două figurine din lut ars.
În paralel cu săpăturile, investigațiile asupra peisajului din jur au continuat, având ca scop înțelegerea integrării fortificației în rețeaua de locuire a regiunii. Aceasta va contribui la o viziune mai cuprinzătoare asupra legăturilor culturale și economice ale comunităților getice din nordul Moldovei, oferind răspunsuri noi despre viața de zi cu zi de acum peste două milenii și jumătate.
