În data de 19 septembrie, Biserica Ortodoxă îi sărbătorește pe sfinții martiri Trofim și Savatie, care au demonstrat o credință neclintită în fața persecuției. Aceștia au venit în Antiohia în timpul festivităților dedicate zeului Apolo, în vremea împăratului roman Prob (276-282).
Observând atmosfera păgână din oraș, cei doi sfinți au refuzat să participe la festivitățile idolatre, declarând că sunt creștini și că nu pot lua parte la ospețele păgâne. Dregătorul Eliodor, aflând despre refuzul lor, a ordonat arestarea și separarea lor.
Primul care a fost judecat a fost Sfântul Trofim. Deși a fost supus la torturi severe, el a rămas ferm în credința sa, mărturisind neîncetat că îl adoră pe Hristos, și nu pe idolii păgâni.
După el, a venit rândul Sfântului Savatie, care a suferit, de asemenea, chinuri îngrozitoare, inclusiv strujirea cu unghii de fier. În cele din urmă, și-a dat ultima suflare în timp ce era dus la închisoare, lăsând în urmă o mărturie a credinței sale.
După moartea lui Savatie, Sfântul Trofim a fost trimis să sufere martiriul în câmpul Sinadelor, în Frigia, unde a întâlnit un tânăr pe nume Dorimedont. Acesta, un creștin dedicat, se ocupa de îngrijirea altor creștini în închisoare, aducându-le alinare și încurajare.
Cu toate acestea, Dorimedont a fost prins de păgâni și supus la torturi, dar a rămas nevătămat. El și Trofim au fost aruncați la fiarele sălbatice, care, însă, s-au dovedit a fi blânde cu ei. În final, fiind considerați vrăjitori, cei doi martiri au fost decapitați.
