Potrivit statisticilor recente, gospodăriile din România sunt responsabile pentru peste 40% din totalul risipei alimentare la nivel național. Aceasta poziționează consumatorii casnici în fruntea listei celor care generează pierderi alimentare, depășind restaurantele și magazinele. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a elaborat câteva sugestii utile pentru a diminua cantitatea de alimente aruncate și, în același timp, pentru a obține economii semnificative.
Risipa alimentară are implicații serioase atât din punct de vedere economic, cât și ecologic. O familie care aruncă frecvent alimente poate pierde între 200 și 500 de lei lunar, o sumă care, pe parcursul unui an, devine considerabilă. ANSVSA subliniază că multe dintre aceste pierderi pot fi prevenite prin măsuri simple și o planificare mai atentă.
Planificarea meselor și a cumpărăturilor este esențială. Specialiștii recomandă realizarea unei liste de cumpărături înainte de a merge la magazin, astfel încât să evitați achizițiile impulsive care pot duce la risipă. De asemenea, verificați ce alimente aveți deja acasă pentru a evita cumpărarea inutilă a produselor.
O regulă importantă este să nu mergeți la cumpărături când sunteți flămând, deoarece acest lucru poate duce la achiziții neplanificate. Este mai bine să optați pentru cantități mai mici de produse perisabile, dar să faceți cumpărături mai frecvent.
Depozitarea corectă a alimentelor joacă, de asemenea, un rol crucial în prevenirea risipei. Citiți etichetele produselor pentru a respecta condițiile de păstrare. De exemplu, fructele și legumele trebuie stocate separat, iar pâinea se păstrează mai bine în locuri uscate, nu în frigider.
Organizarea frigiderului este importantă; alimentele cu termen scurt de valabilitate ar trebui să fie la vedere. Utilizarea containerelor transparente și etichetarea acestora cu datele de deschidere poate ajuta la o mai bună gestionare a alimentelor. De asemenea, congelarea resturilor sau a legumelor aproape de termen poate fi o soluție eficientă.
Refolosirea resturilor de mâncare este o altă strategie utilă. Mesele gătite în plus pot fi utilizate a doua zi sau transformate în alte preparate. ANSVSA încurajează consumatorii să fie creativi și să refolosească ingredientele rămase, cum ar fi pâinea uscată, care poate fi transformată în pesmet.
Este esențial să respectați normele de siguranță alimentară atunci când reîncălziți mâncarea, păstrând resturile la frigider maximum 24-48 de ore.
În plus, este important să înțelegeți termenii de valabilitate, precum „a se consuma până la” și „a se consuma de preferință înainte de”. Primul termen vizează siguranța alimentară, în timp ce al doilea se referă la calitate. Multe alimente pot fi consumate și după data limită, fără riscuri.
Reducerea risipei alimentare nu doar că ajută la economisirea banilor, ci și la protejarea mediului. Economia anuală estimată pentru o familie din România poate ajunge la 6.000 de lei. România are ca obiectiv reducerea risipei alimentare cu 50% până în 2030, un demers care necesită implicarea fiecărei gospodării.
