Rusaliile, cunoscute și sub denumirile de Duminica de Rusalii, Duminica Cincizecimii sau Pogorârea Sfântului Duh, reprezintă una dintre cele mai vechi sărbători creștine. Această zi marchează întemeierea Bisericii creștine, moment în care Sfântul Apostol Petru a predicat unei mulțimi considerabile, convertind aproape 3.000 de suflete la creștinism.
La 50 de zile de la Sfintele Paști, creștinii ortodocși și catolici celebrează Rusaliile. Această sărbătoare, alături de Sfintele Paști, este una dintre cele mai vechi tradiții creștine, având rădăcini încă din vremea Sfinților Apostoli. În primele secole, praznicul Cincizecimii era sărbătorit ca o dublă celebrare: a Pogorârii Duhului Sfânt și a Înălțării lui Hristos.
În jurul anului 400, aceste două sărbători au început să fie celebrate separat. Anul acesta, Sfintele Paști au fost celebrate în aceeași zi de către credincioșii ortodocși și catolici, iar astfel și Rusaliile sunt prăznuite împreună, astăzi, 8 iunie.
Duminica de Rusalii – ziua în care Biserica ia ființă
Este mărturisit că, în această zi, Duhul Sfânt a coborât asupra apostolilor sub chipul unor limbi de foc, oferindu-le darul de a vorbi în diferite limbi. Astfel, apostolii au început să împărtășească învățătura Mântuitorului în diverse limbi, străbătând lumea și convertind păgânii la creștinism.
De Rusalii, celebrăm așadar întemeierea Bisericii creștine, având în vedere că aproape 3.000 de suflete s-au convertit ascultându-l pe Sfântul Apostol Petru. Aceștia sunt considerați prima comunitate creștină din Ierusalim și nucleul Bisericii de mai târziu.
În Bistrița-Năsăud, de Rusalii se păstrează un străvechi obicei: înstruțatul sau împănatul boului, practicat la Figa și Căianu Mic. Boul este împodobit cu o cunună de flori în formă de cruce, iar sătenii vin îmbrăcați în cele mai frumoase haine, pornind într-un marș dintr-un capăt al satului, până la casa celui mai bun gospodar. Tinerii poartă măști, cutreierând ulițele pentru a căuta fetele nemăritate.
La Figa, după slujba religioasă de Rusalii, preotul, însoțit de credincioși, pornește în procesiune prin sat. Aceștia se opresc în centru, lângă o fântână, pentru a sfinți apa printr-o slujbă numită Aghiasma mică. Cu această apă sfințită, localnicii își stropesc grădinile și gospodăriile, protejându-se astfel de capriciile naturii.
Dansul Călușarilor – o tradiție vindecătoare
Un alt obicei specific Rusaliilor este „Dansul Călușarilor”, considerat un remediu pentru starea sufletească a celor care se simt afectați de iele sau care au fost vrăjiți. Călușarii vizitează casele sătenilor care au probleme de sănătate, purtând la brâu talismane pentru a-i proteja de necazuri. Cel mai puternic talisman este realizat din frunze de pelin, boabe de usturoi și tămâie, păstrat într-o punguță roșie.
De Rusalii, în tradiția bisericească, apa sfințită și rugăciunile preoților apără culturile de vreme rea, îndepărtând gheața și insectele de pe holdă. Sătenii împodobesc praporii cu minunate cununi din grâu încolțit, împletite de tinerele fecioare din sat special pentru această sărbătoare.
Obiceiuri și superstiții de Rusalii
În trecut, preoții foloseau aceste coroane din spice de grâu, sfințite de Rusalii, pentru miri la nunți, așezându-le pe creștetul acestora. La Șieuț, un obicei spectaculos de Rusalii a fost imortalizat într-un film documentar realizat de Centrul Județean pentru Cultură, sub regia lui Cristian Vrăzmaș.
În tradiția populară, Rusaliile sunt văzute ca ființe fantastice, asemănătoare ielelor, care umblă prin văzduh și provoacă mult rău oamenilor. Din această cauză, bătrânii satelor interziceau mersul la scăldat în ziua de Rusalii, din teama de înec, și nici călătoriile îndepărtate nu erau permise.
De asemenea, nimeni nu îndrăznea să se certe în această zi, de frica Ielelor care ar putea răpi sufletele dușmănoase. În cele nouă săptămâni ce urmează după Duminica de Rusalii, babele evitau culegerea ierburilor de leac și descântecele.
În ziua de Rusalii, creștinii merg la biserică cu frunze de nuc sau de tei, simbolizând limbile de foc și coborârea Sfântului Duh. Aceste frunze sunt binecuvântate și împărțite credincioșilor după Sfânta Liturghie, reprezentând darurile Duhului Sfânt.