Un incident alarmant a avut loc la Școala Generală nr. 6 din Bistrița, unde un elev de 13 ani a atacat o profesoară și doi colegi cu un cuțit. Într-un manifest publicat ulterior, adolescentul a recunoscut că s-a inspirat din idei radicale, inclusiv antisemite și fasciste, întâlnite pe internet și rețelele de socializare.
Între timp, o situație similară a ieșit la iveală la Colegiul Național „Petru Rareș” din Beclean, unde un preot care predă religie și este inspector școlar a promovat deschis doctrine legionare și figura lui Corneliu Zelea Codreanu pe rețelele sociale. Aceste fapte sunt acum investigate de autorități, având în vedere că se află sub incidența unei plângeri penale.
Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Bistrița-Năsăud a promis măsuri în urma acestor evenimente, însă, după nouă luni, profesorul acuzat continuă să își desfășoare activitatea ca și până acum. Reacția oficială a ISJ a subliniat că postările au fost realizate în afara orelor de muncă, dar nu a oferit detalii despre rezultatul anchetei interne.
Acest context ridică întrebări serioase cu privire la responsabilitatea instituțiilor educaționale în prevenirea extremismului. Cazul a fost semnalat inițial de un fost ambasador, iar o jurnalistă a depus o plângere la poliție, ceea ce a dus la deschiderea unei anchete penale.
În România, legislația interzice de peste 20 de ani promovarea ideologiilor fasciste, iar recentele modificări legislative au înăsprit sancțiunile pentru aceaste fapte. Totuși, întrebările persistă: cum pot fi protejați copiii de influențe extremiste, având în vedere că acestea ajung și la catedră?
