Astăzi, la Arhivele Bistrița-Năsăud, se celebrează Ziua Porților deschise, oferind celor interesați oportunitatea de a admira o descoperire deosebită: documentul original emis de regele Ungariei, Matei Corvin, pe 21 februarie 1470.
Prin acest document, regele solicita Voievodului și Vice-voievodului Ardealului să respecte privilegiile bistrițenilor. Această piesă deosebită poate fi admirată în original doar astăzi, înainte de a fi trimisă la București pentru restaurare.
Cu ocazia Zilei Arhivelor, sărbătorită anual pe 9 iunie, instituția din Bistrița își deschide porțile pentru toți cei curioși să descopere locul unde sunt păstrate și administrate documentele de patrimoniu.
În holul instituției au fost expuse mai multe documente deosebite, inclusiv cărți poștale vechi din Bistrița și volume din 1529, cum ar fi Protocolul Jurămintelor din Districtul Bistriței. De asemenea, a fost prezentat albumul omagial din 1896 dedicat botanistului Florian Porcius, membru al Academiei Române, cu ocazia împlinirii a 80 de ani.
Printre exponate se numără și albumul Direcției Silvice din 1929, remarcabil prin coperțile sale legate în piele.
„Cel mai vechi document păstrat la Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud este o informare din 1350, în care judele Bistriței cere informații despre diverse materiale. Deși informația nu este deosebit de relevantă, documentul este valoros datorită vechimii sale și suportului de scriere, fiind realizat pe o hârtie cu filigran”, a declarat Cornelia Vlașin, directoarea Arhivelor Bistrița-Năsăud.
„Este o mare bucurie să putem expune recent descoperitul privilegiu al lui Mathias Corvin, emis în 1470. Acesta este extrem de important, având semnele de autentificare, inclusiv sigiliul imprimat pe o cerneală roșie și fiind redactat în latină pe o hârtie cu filigran, specială, ce poartă emblema morii de hârtie unde a fost realizată”, a adăugat Cornelia Vlașin.
Cei interesați au ocazia să viziteze astăzi și unul dintre depozitele unde se păstrează documentele importante ale județului. Dacă nu reușiți să ajungeți până la ora 16:30, programul normal al Arhivelor, puteți solicita o vizită și după această oră.
„Pentru a fi un bun arhivist, pe lângă cunoștințele de istorie, paleografie, sigilografie sau heraldică, este esențial să ai o înțelegere profundă a arhivisticii (românești și internaționale). Aceasta te ajută să înțelegi evenimentele, să inventariezi, să indexezi informația și să organizezi documentele pentru a le putea livra publicului. De asemenea, trebuie să fii la curent cu modificările legislative, atât cele recente, cât și cele anterioare, nu doar în România, ci și la nivel internațional, pentru a putea prognoza preluările și a cunoaște modul de organizare a instituțiilor, având astfel capacitatea de a întocmi strategii.”, a explicat Cornelia Vlașin.
La 9 iunie 1948, s-a constituit Consiliul Internațional al Arhivelor (ICA), sub autoritatea UNESCO, iar România a devenit membră a acestuia în 1956, cu ocazia congresului de la Florența.
Arhivele au un rol unic în edificarea memoriei individuale și colective, înțelegerea trecutului și documentarea prezentului, având ca scop îndrumarea acțiunilor viitoare, conform Declarației Universale privind Arhivele, din 2011. Acestea fac parte din patrimoniul cultural al umanității, contribuind la conservarea memoriei colective.
Misiunea Arhivelor Naționale este de a colecta, păstra, administra și garanta transmiterea evenimentelor și informației prin intermediul documentului istoric. De asemenea, instituția contribuie la documentarea drepturilor și libertăților democratice, precum și la buna gestionare a informației în sectorul administrației publice.
