Decizia instanței din Alba Iulia a fost contestată de polițista Camelia Maria Erdei, care a fost condamnată la 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare pentru facilitarea accesului lui Victor Micula la bazele de date ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI). În același caz, alți doi agenți de poliție, Claudiu Mihai Rengle și Alin Claudiu Zanca, au fost achitați definitiv de acuzația de abuz în serviciu.
Recursul în casație este o procedură legală prin care Curtea Supremă analizează aplicarea corectă a legii în cazuri de hotărâri penale definitive, fără a reexamina faptele sau probele. Victor Micula a fost acuzat de procurori că, în noaptea de 28/29 martie 2018, a intrat în sediul Poliției Oradea, având sprijinul agentului Zanca, și a solicitat polițistei Erdei să acceseze informații din bazele MAI pentru a obține date despre un bărbat implicat într-un incident rutier anterior.
Se mai menționează că Micula a utilizat stația de lucru a polițistei pentru a căuta informații, comportament repetat și pe 21 aprilie 2018. De asemenea, Zanca și Rengle au fost acuzați că nu au aplicat sancțiuni atunci când Micula a intrat cu vehiculul în zone interzise din Oradea.
Niciunul dintre inculpați nu a recunoscut acuzațiile în timpul procesului. Pe 26 martie 2026, Curtea de Apel Alba Iulia a confirmat achitarea lui Micula pentru instigare la acces ilegal la un sistem informatic, iar procesul pentru divulgarea informațiilor secrete a fost închis din cauza prescripției. Totuși, el a fost condamnat pentru acces ilegal la un sistem informatic, iar pedepsele au fost contopite cu o condamnare anterioară de 1 an și 3 luni de închisoare cu suspendare pentru nerespectarea regimului armelor.
În final, instanța a decis că Victor Micula va executa o pedeapsă totală de 3 ani de închisoare cu suspendare, iar polițista Erdei va avea și ea pedeapsa suspendată.
