În luna septembrie, depozitele de gaze din Europa erau completate în proporție de aproximativ 69%, sub media de 85% din ultimii cinci ani. Această situație coincide cu o creștere semnificativă a prețurilor angro, iar Banca Centrală Europeană a avertizat că aceste scumpiri ar putea influența inflația mai rapid decât în anii anteriori.
Cu toate acestea, nu se conturează o repetare a crizei din 2022. Europa beneficiază acum de o diversificare a surselor de aprovizionare, inclusiv capacități suplimentare pentru importurile de GNL și o cerere generală mai scăzută. Comisia Europeană estimează că nu există un risc imediat pentru securitatea aprovizionării în sezonul rece 2026-2027.
Un aspect deosebit de important este situația din Germania, care are un impact semnificativ asupra pieței europene. La începutul lui septembrie, depozitele germane erau umplute în proporție de doar 53%. Autoritățile din Berlin consideră că un grad de umplere de 60-70%, alături de accesul la importuri, ar putea fi suficient pentru a face față iernii. Totuși, o perioadă îndelungată cu temperaturi scăzute ar putea genera o creștere rapidă a cererii și, implicit, a prețurilor pe piață.
În acest context, România se află într-o poziție favorabilă, având o producție internă care acoperă o parte importantă din necesar. În plus, depozitele subterane pot oferi volume suplimentare în timpul vârfurilor de consum. În sezonul rece anterior, producția internă a fost de aproximativ 23-24 de milioane de metri cubi pe zi, iar depozitele au jucat un rol esențial în acoperirea cererii crescute.
Totuși, în condiții de ger extrem, dacă producția și depozitele nu pot satisface cererea, România va fi nevoită să importe gaze, ceea ce ar putea genera o competiție acerbă pe piața europeană. Conexiunile cu piețele regionale permit României să importe în momentele de nevoie, dar fluctuațiile din Germania, Ungaria sau Austria pot influența prețurile.
În anii recenti, Europa a reușit să reducă dependența de gazul rusesc, iar ponderea acestuia în importurile UE a scăzut de la 45% în 2021 la 12% în 2025. Totuși, diversificarea surselor nu elimină complet vulnerabilitatea energetică. Într-o situație de cerere crescută și oferte globale limitate, prețurile gazelor pot crește rapid.
Astfel, iarna 2026-2027 va reprezenta o provocare, testând reziliența sistemului energetic european și capacitatea României de a gestiona fluctuațiile de preț și disponibilitate. Factorii determinanți vor fi condițiile meteorologice, volumul de GNL disponibil pe piețele internaționale și necesarul de gaze al marilor economii europene.
