În ultimii cinci ani, aproximativ 63% dintre magistrații din Bihor s-au pensionat înainte de a împlini 50 de ani, conform datelor oficiale. Această statistică susține afirmațiile premierului Ilie Bolojan, care propune reformarea sistemului de pensii speciale pentru judecători și procurori.
Reforma preconizată ar putea crește vârsta de pensionare la 65 de ani și ar plafona pensia la 70% din salariul net. În prezent, magistrații se pensionează, în medie, la 54 de ani, iar mulți dintre ei părăsesc sistemul mult mai devreme, ceea ce a stârnit controverse și reacții din partea reprezentanților justiției.
În județul Bihor, din 54 de magistrați care s-au retras între 2020 și 2025, 34 au făcut-o înainte de 50 de ani, iar 19 înainte de 48 de ani. Acest fenomen a fost denumit de premier ca fiind o pensionare precoce, o realitate pe care atât magistrații, cât și CSM o contestă.
Unii judecători, precum Păunel Galoș, au ales să rămână activi în sistem, având o carieră de 42 de ani. Galoș a criticat noile reforme, menționând că nu este normal ca pensiile să depășească salariile și că sistemul de justiție are nevoie de responsabilitate profesională.
Controversa este amplificată de exemplele unor judecători care, după câteva luni petrecute la Înalta Curte de Casație și Justiție, au solicitat pensionarea la 48 de ani. Aceștia beneficiază de pensii semnificativ mai mari și de oportunitatea de a deveni notari fără examen.
Reforma inițiată de Bolojan se dorește a fi o soluție pentru inechitățile percepute în societate, dar este contestată de CSM, care avertizează că schimbările ar putea afecta independența justiției și atractivitatea carierei pentru noile generații de magistrați.
Pensiile magistraților continuă să fie un subiect de dezbatere intensă, cu argumente de ambele părți, evidențiind un sistem care, deși este supus reformelor, rămâne complex și plin de provocări.
