Asociațiile ACCEPT și ARK Oradea au anunțat că vor solicita dreptate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), deoarece marșul Oradea Pride, dedicat comunității LGBTIQ+, a fost blocat de autoritățile locale timp de trei ani consecutiv.
Aceste organizații susțin că Primăria Oradea a comis „discriminare sistemică” și a încălcat mai multe articole din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, inclusiv dreptul la nediscriminare și libertatea de întrunire pașnică.
Deși marșul nu a fost interzis oficial, autoritățile au refuzat constant să acorde autorizația necesară. Motivele invocate au variat, inclusiv lucrări de construcție sau alte evenimente care ocupau spațiile publice. Reprezentanții bisericii și organizațiilor religioase din Oradea au avut un impact semnificativ asupra acestor decizii.
Iulian Dițiu, președintele ARK Oradea, a subliniat că aceste interdicții ridică probleme grave legate de respectarea drepturilor fundamentale. Demersul la CEDO este văzut ca o modalitate de a clarifica aceste încălcări și de a stabili garanții pentru viitor.
În 2023, comunitatea a încercat din nou să obțină aprobată organizarea Oradea Pride, dar toate cererile au fost respinse pe motive considerate nejustificate. De exemplu, Primăria a invocat lucrări edilitare de ultim moment, chiar înainte de eveniment.
Participanții la marșul din 2025 au fost izolați pe o stradă închisă și au fost sancționați contravențional, ceea ce a dus la contestarea amenzilor în instanță cu ajutorul ACCEPT.
Reprezentanții ACCEPT afirmă că acțiunile autorităților constituie o încălcare gravă a Constituției și a standardelor internaționale, generând un precedent periculos pentru drepturile cetățenilor. Victor Ciobotaru, director executiv al ACCEPT, a declarat că nimeni nu poate decide cine are dreptul la spațiul public.
În final, organizațiile solicită CEDO să recunoască caracterul abuziv și discriminatoriu al interzicerii marșului și să impună statului român măsuri care să prevină astfel de situații în viitor.
Avocata Iustina Ionescu, care se ocupă de caz, a subliniat că statul a acționat contrar standardelor CEDO, iar reacțiile negative din societate nu justifică limitarea drepturilor de întrunire ale comunității LGBTIQ+.
