Transformările economice actuale, influențate de productivitate, piața muncii și tehnologie, marchează o nouă eră în dezvoltarea globală. Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României, subliniază că inovația și cunoașterea devin elemente esențiale în competitivitatea statelor.
„Marile schimbări economice au fost întotdeauna legate de abilitatea oamenilor de a transforma cunoașterea în tehnologie și apoi în productivitate”, afirmă Badea. De la revoluția industrială la era digitală, fiecare pas tehnologic a redefinit modul de producție și muncă. Acum, inteligența artificială (AI), automatizarea și digitalizarea conturează următoarea etapă a evoluției economice.
Conform lui Badea, economia se îndreaptă spre un model în care valoarea este generată din informație și tehnologie, mai degrabă decât din forța de muncă și resurse fizice. Această tranziție schimbă regulile competiției între state. Deși costurile reduse ale muncii pot oferi un avantaj temporar, inovația și capitalul uman sunt mult mai greu de replicat.
„Nu este suficient să produci mai mult; contează din ce în ce mai mult cum produci și câtă cunoaștere este încorporată în produsele tale”, explică Badea. Impactul AI asupra economiei este complex și variabil, cu scenarii de la creșteri moderate ale productivității până la transformări semnificative, în funcție de capacitatea de automatizare.
Pe piața muncii, automatizarea poate duce la scăderea cererii pentru anumite locuri de muncă, dar poate crea și noi oportunități. Efectele depind de rata de adoptare a tehnologiei și de capacitatea forței de muncă de a se adapta la schimbări.
România, ca parte a economiilor în dezvoltare, se confruntă atât cu provocări, cât și cu oportunități în acest context. Avantajul forței de muncă ieftine ar putea fi diminuat pe măsură ce nivelul de trai crește, ceea ce face necesare investițiile în educație și inovație pentru a genera competitivitate pe termen lung.
Țările avansate se concentrează deja pe segmente de valoare adăugată mare, precum software, biotehnologie și inteligență artificială. În acest sens, educația și cercetarea devin fundamentale pentru infrastructura economică. O economie care dezvoltă tehnologie și abilități poate contribui activ la crearea de valoare, în contrast cu una care doar importă tehnologii.
Badea subliniază că nu este suficient să avem o creștere economică; este vital ca această creștere să fie sustenabilă și să creeze premise pentru dezvoltarea viitoare. „Creșterea extractivă”, bazată pe consumul de resurse, nu este suficientă; trebuie să ne orientăm spre o creștere care să genereze prosperitate pe termen lung.
Revoluția inteligenței artificiale este abia la început, iar efectele sale economice sunt încă incerte. Totuși, este clar că tehnologia redefinește criteriile competitivității și capacității de dezvoltare a economiilor. „Suntem la începutul unei noi călătorii”, concluzionează Badea, făcând o paralelă cu marile transformări economice din trecut.
