Schimbările climatice au avut un efect semnificativ asupra randamentului culturilor de porumb în România și Ungaria, două dintre cele mai importante state producătoare din Uniunea Europeană. Suprafața dedicată acestui tip de cultură a înregistrat o scădere notabilă în ultimii ani.
Conform estimărilor recente ale Comisiei Europene, recolta de porumb a Uniunii Europene este așteptată să ajungă la 50,1 milioane de tone în acest an, un nivel apropiat de cel minim înregistrat în ultimele două decenii și cu 20% mai puțin față de media ultimilor trei ani.
Gabriel Antonio, analist de la Expana, a subliniat că dacă tendința de veri secetoase va continua, Uniunea Europeană va avea de înfruntat o provocare majoră, având în vedere că suprafețele cultivate și randamentele vor continua să scadă. Se estimează o creștere a importurilor de porumb din UE cu 8-9% pentru sezonul 2026/2027.
În ultimele decenii, temperaturile din Ungaria au depășit medii istorice cu 3,1 grade Celsius în lunile de vară, iar România a înregistrat o creștere similară de 3 grade Celsius. În acest context, recolta de porumb din România este estimată la 8 milioane de tone pentru acest an, în vreme ce Ungaria ar putea obține aproximativ 2,5 milioane de tone, o scădere drastică față de anii anteriori.
Exporturile de porumb din România au scăzut semnificativ, estimările indicând o reducere de la peste 7 milioane de tone la începutul deceniului la un interval cuprins între 2,2 milioane și 4,7 milioane de tone între 2023 și 2025. De asemenea, Ungaria, care în mod tradițional era un exportator, se pregătește să importe porumb în acest sezon.
Tamas Petohazi, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale din Ungaria, a menționat că mulți fermieri au renunțat la cultivarea cerealelor, iar unii și-au căutat locuri de muncă suplimentare, deoarece fermele familiale nu mai pot susține întreaga activitate. El a subliniat necesitatea unei schimbări de paradigmă în acest sector.
În România, Cezar Gheorghe de la AGRIColumn a subliniat că schimbările climatice au influențat grav suprafețele de porumb, determinând fermierii să se orienteze spre culturi de toamnă. Multe ferme au raportat pierderi considerabile din cauza secetei, ceea ce a condus la decizii de a investi în irigații, deși aceste soluții au limitările lor, mai ales în absența apei.
Fermierul Ștefan Moraru a declarat că a optat pentru floarea-soarelui, deoarece aceasta necesită mai puțină apă. Anul 2020 a fost un punct de cotitură, iar el a afirmat că investițiile în irigații sunt inutile fără apă disponibilă. "Problema este că natura nu cooperează. Apa este factorul cheie", a concluzionat Moraru.
