Anul acesta, România a emis 100.000 de permise de muncă pentru străini, cu un număr semnificativ de imigranți din afara Uniunii Europene care caută oportunități mai bune. Aceștia sunt angajați în sectoare precum HoReCa, industrie, construcții și agricultură, unde salariile sunt de două ori mai mari decât în țările lor de origine.
La sfârșitul anului trecut, peste 140.000 de lucrători non-UE erau angajați în România, cei mai mulți provenind din Nepal, Sri Lanka și India. În județul Bihor, numărul străinilor angajați a ajuns la 6.983, cu comunități semnificative din Nepal, Sri Lanka, India și Bangladesh. În primele patru luni ale acestui an, 981 de muncitori străini s-au alăturat acestui număr.
Potrivit autorităților, cererea de muncă a crescut considerabil, de la 5.000 de permise pe an în 2013 la 100.000 de permise în prezent, răspunzând astfel nevoilor economice ale țării.
Mediul de afaceri din România se confruntă cu o criză de forță de muncă, estimându-se o lipsă de aproximativ 600.000 de angajați. Patronii solicită constant autorităților să elibereze noi permise de muncă pentru muncitorii asiatici, apreciind că aceștia sunt harnici și bine motivați să se integreze în comunitate.
Cei mai mulți străini angajați în Bihor lucrează în HoReCa și construcții, iar integrarea lor durează în jur de 3-4 luni. Incidentul recent din București, în care un livrator din Bangladesh a fost agresat, este considerat un caz izolat de angajatori. Majoritatea străinilor s-au adaptat bine, iar mulți dintre ei au reușit să își aducă familiile în România.
În companiile din Bihor, imigranții reprezintă o parte semnificativă a forței de muncă. De exemplu, o firmă din Oradea, specializată în producția de accesorii auto, are o proporție mare de angajați străini, iar integrarea acestora a fost ușoară. Unii dintre ei au deja familii în România și se bucură de o viață stabilă.
Imigranții, precum Raj Trikhatri și Raj Kumar Raut, care lucrează în diverse domenii, subliniază avantajele unei vieți mai bune în România în comparație cu dificultățile întâmpinate în țările lor natale. Deși au fost nevoiți să depășească obstacole lingvistice și culturale, majoritatea se simt bine integrați și apreciază oportunitățile oferite.
