În 2023, România a alocat 2,4% din PIB pentru educație din surse publice, în contrast cu media de 4% în rândul statelor OCDE. De asemenea, cheltuielile private au fost de doar 0,2% din PIB, comparativ cu 0,6% în media OCDE.
Raportul analizează și cheltuielile totale pentru educație, inclusiv cele realizate în afara instituțiilor de învățământ. Astfel, ponderea acestora a crescut în România de la 2,4% în 2015 la 2,6% în 2023, în timp ce media OCDE a scăzut de la 4,4% la 4,2%.
România se află, alături de Grecia și Ungaria, printre statele cu o pondere scăzută a cheltuielilor pentru educație, ceea ce sugerează o prioritate mai redusă acordată acestui sector.
În ceea ce privește cheltuielile pe elev, diferențele sunt semnificative. În educația timpurie, România a crescut cheltuielile de la 3.295 de dolari în 2015 la 4.766 de dolari în 2023, dar media OCDE a crescut de la 8.201 la 10.331 de dolari în aceeași perioadă. În învățământul primar, cheltuielile au fost de 3.783 de dolari pe elev, mai puțin de o treime din media OCDE de 12.893 de dolari.
Cheltuielile pentru învățământul gimnazial au ajuns la 8.658 de dolari pe elev în România, comparativ cu media de 14.291 de dolari în statele OCDE.
În învățământul superior, România a cheltuit 11.042 de dolari pe student în 2023, în timp ce media OCDE era de 16.405 dolari. Totuși, 83% din aceste cheltuieli provin din fonduri publice, comparativ cu o medie de 68% în OCDE.
Investițiile în cercetare și dezvoltare sunt extrem de scăzute în România, cu doar 28 de dolari alocați pe student, față de 8.433 de dolari media OCDE. Aceasta evidențiază o intensitate scăzută a activităților de cercetare în țară, România fiind pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește aceste investiții.
