Recent, cu ocazia aniversării a 50 de ani de la prima ediție a Festivalului de Teatru Scurt, organizatorii Festivalului Internațional de Teatru Oradea (FITO) au organizat un dialog cu publicul pentru a celebra istoria și moștenirea acestui festival. Evenimentul a avut loc pe 13 septembrie, în Foaierul Loji al Teatrului Regina Maria.
Elisabeta Pop, fost secretar literar al teatrului, a fost invitata principală, discutând despre originile festivalului și despre persoanele care au contribuit la dezvoltarea sa. Alături de ea, Marian Popescu, profesor universitar și expert în artele spectacolului, a subliniat importanța definirii identității moderne a festivalului. Scopul întâlnirii a fost de a recupera o parte din memoria culturală a orașului Oradea și de a discuta rolul festivalului în patrimoniul local.
Victoria Balint, manager interimar al Teatrului Regina Maria și moderator al întâlnirii, a exprimat emoția de a se afla alături de cei doi oameni care i-au influențat cariera. Ea a adus în discuție dificultățile legate de durata spectacolelor și selecția pieselor, subliniind că în viitor va fi necesară o atenție sporită asupra valorii spectacolelor scurte.
Elisabeta Pop a fost parte din echipa care a fondat festivalul în 1976, care, împreună cu festivalul din Piatra Neamț, este considerat unul dintre cele mai vechi din România. Ea a menționat că festivalul a fost inițiat dintr-o polemică între cei de la Revista Familia și conducerea teatrului de atunci, culminând cu prima ediție care a inclus trupe de amatori.
Primele spectacole au inclus premiere absolute, iar festivalul a trebuit să depășească numeroase provocări organizatorice. De-a lungul anilor, festivalul a atras nume mari din teatru și a devenit un spațiu pentru dezvoltarea legăturilor între artiști și comunitate.
Marian Popescu a discutat despre importanța festivalului ca un simbol al comunității, fiind un mediu care reflectă nevoile și dorințele locuitorilor. El a adus inovații în organizarea festivalului, inclusiv mutarea spectacolelor în spații neconvenționale, precum restaurante și piețe, pentru a atrage și diversifica publicul.
În concluzie, festivalul a evoluat și s-a adaptat de-a lungul decadelor, continuând să fie o platformă vitală pentru teatrul românesc. Organizatorii actuali își propun să dezvolte publicul și să răspundă nevoilor acestuia într-un peisaj cultural în continuă schimbare.
