În ultimele ani, agricultura din Bihor se confruntă cu o criză profundă. Tot mai mulți fermieri aleg să renunțe la activitățile agricole, iar numărul celor care solicită subvenții de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) este în scădere rapidă.
Directorul APIA Bihor, Ioan Sorin Roman, subliniază că fermele mici întâmpină dificultăți tot mai mari din cauza îmbătrânirii proprietarilor, creșterii costurilor cu input-urile și secetelor recente care au afectat recoltele. În ultimii trei ani, agricultura din Bihor a pierdut 2.121 de fermieri, iar numărul celor care beneficiază de subvenții a scăzut de la 33.776 în 2023 la 31.655 în 2025.
O parte din această scădere este atribuită tinerilor fermieri care, pentru a obține finanțare europeană, au preluat terenuri de la bunici, ducând la dispariția a 1.615 gospodării. De asemenea, anul acesta au dispărut alți 506 fermieri, în principal din cauza îmbătrânirii populației rurale și a condițiilor meteorologice adverse.
Se preconizează că numărul fermierilor va continua să scadă, fiind planificată o legislație care va subvenționa doar fermele cu suprafețe de peste 2 hectare, ceea ce ar putea lăsa fără sprijin peste 8.000 de fermieri mici.
Fermierii mari, care dețin mii de hectare, reușesc să facă față mai bine acestor provocări, având acces la utilaje performante și capacitatea de a compensa pierderile dintr-o zonă afectată de vremea nefavorabilă cu câștigurile dintr-o altă zonă. Aceștia cultivă diverse culturi și au început să investească în afaceri conexe, precum vânzarea de input-uri sau creșterea animalelor.
Chiar și marile ferme se confruntă cu dificultăți, iar fermierii din Bihor se simt sub presiune. De exemplu, un fermier din zona Nojorid a declarat că dacă nu reușește să obțină o recolta decentă, ar putea renunța la fermă. Costurile cu input-urile sunt exorbitante, iar prețul de vânzare al produselor nu acoperă cheltuielile.
Pe lângă provocările climatice, fermierii se confruntă și cu dificultăți în accesarea fondurilor europene, cu o rată de succes de doar 68% pentru tinerii fermieri care au aplicat pentru finanțare în 2024. Cheltuielile mari și dobânzile ridicate pentru împrumuturi fac agricultura din România mai puțin competitivă.
În ciuda dificultăților, se estimează că terenurile abandonate nu vor rămâne neutilizate, fiind preluate de fermierii mari, care continuă să domnească în agricultura bihoreană.
