În contextul discuțiilor despre educația din România, ministrul Educației, Sorin Costreie, a subliniat că proliferarea meditațiilor reflectă deficiențele sistemului școlar. Acesta susține că, în mod ideal, școala ar trebui să ofere tot ce este necesar elevilor, fără a necesita meditații suplimentare.
Pe de altă parte, sociologul Adrian Hatos, președinte al Societății Sociologilor din România, contestă această viziune. Potrivit lui, competiția acerbă pentru admiterea la licee și facultăți este principala cauză a creșterii meditațiilor, nu neapărat calitatea educației oferite de școli.
Un studiu efectuat în Bihor pe 2.308 elevi de clasa a VIII-a a arătat că 53,2% dintre aceștia primesc meditații, iar majoritatea, 76,3%, o fac pentru a se pregăti pentru Evaluarea Națională. Cele mai frecvente discipline pentru meditații sunt matematica, cu 89,1% dintre elevi, și limba română, cu 73,9%.
Într-o declarație publică, Costreie a subliniat necesitatea unei educații personalizate și a sprijinului pentru elevii care întâmpină dificultăți. Hatos, în schimb, susține că asocierile între meditații și calitatea educației sunt simpliste și că aceste practici sunt comune și în alte țări cu sisteme educaționale competitive.
De asemenea, Hatos a evidențiat faptul că pregătirea suplimentară nu se limitează la meditații plătite; mulți profesori oferă ore gratuite pentru susținerea elevilor în pregătirea pentru examenele naționale. Directoarea Colegiului Național „Emanuil Gojdu”, Anca Marchiș, a confirmat și ea că rezultatele bune nu depind în totalitate de meditațiile particulare, ci mai degrabă de implicarea profesorilor.
Din punct de vedere legislativ, veniturile obținute din meditații sunt deja supuse impozitării, iar profesorii nu au voie să ofere pregătire contra cost elevilor de la clasele lor.
