Legea nr. 360/2023 stipulează că atât femeile, cât și bărbații trebuie să aibă un stagiu minim de cotizare de 15 ani pentru a putea beneficia de pensia pentru limită de vârstă. Acest stagiu minim nu trebuie confundat cu stagiu complet, care este de 35 de ani, cu anumite eșalonări pentru femei. Vârsta de pensionare variază în funcție de data nașterii, conform anexei legale.
Ce opțiuni au cei care nu îndeplinesc cerințele? O primă opțiune este continuarea activităților profesionale care generează contribuții sociale până la completarea celor 15 ani. De exemplu, o persoană cu 13 ani de cotizare poate lucra pentru a acumula cei doi ani lipsă.
O altă soluție este încheierea unui contract de asigurare socială cu casa teritorială de pensii, prin care se pot plăti contribuții retroactive pentru a atinge stagiul minim necesar. Este important de menționat că asigurarea retroactivă se poate aplica pentru perioadele din ultimii șase ani, dar doar dacă persoana nu este deja pensionară.
Contribuțiile pot fi plătite integral sau în rate, iar baza de calcul nu poate fi mai mică decât salariul minim brut în vigoare. De exemplu, cineva cu 14 ani de cotizare poate adăuga 12 luni de asigurare pentru a ajunge la pragul minim.
Lucrul în străinătate poate contribui de asemenea la completarea stagiului. Persoanele care au lucrat în Uniunea Europeană pot solicita totalizarea perioadelor de asigurare din România și din alte state membre. Cererea se depune la instituția de pensii din țara de reședință sau de lucru, iar procesul necesită timp, deci este indicat să se înceapă cu cel puțin șase luni înainte de pensionare.
Până la depunerea dosarului, este esențial să se verifice și alte perioade care pot fi recunoscute, precum concediile pentru creșterea copilului, începând cu 1 ianuarie 2006.
Pensiile sociale nu înlocuiesc stagiul minim necesar pentru pensia pentru limită de vârstă. Acestea sunt destinate celor care au deja un drept de pensie și îndeplinesc cerințele legale. Persoanele care nu au suficiente contribuții pot solicita, în schimb, venituri minime de incluziune prin asistența socială, în funcție de situația lor financiară.
