Recenta modificare legislativă care impune o majorare a capitalului social minim la 8.000 de lei a stârnit controverse în rândul antreprenorilor din România. Această măsură face parte dintr-un pachet de reforme fiscale, având ca scop „responsabilizarea antreprenorilor” și reducerea riscurilor financiare pentru stat în cazul insolvenței firmelor. Totuși, mulți antreprenori mici și mijlocii consideră această decizie ca o piedică majoră, într-o perioadă deja marcată de incertitudini economice.
Mona Bárdos, consultant de business și fondatoarea comunității Grupul micilor antreprenori, care reunește peste 60.000 de membri, a subliniat că noul prag de 8.000 de lei împiedică accesul la antreprenoriat pentru cei care au idei promițătoare, dar nu dispun de resurse financiare suficiente. „Această sumă, care ar putea fi investită în dezvoltarea afacerii, este acum blocată administrativ”, a declarat Bárdos.
Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a justificat majorarea prin necesitatea de adaptare a capitalului social la inflație, subliniind că pragul anterior de 200 de lei nu a fost actualizat din anii ’90. El a afirmat că banii din capitalul social pot fi utilizați în activitatea firmei, asigurând totodată o garanție minimă pentru stat. Însă, antreprenorii se tem de birocrația și riscurile asociate gestionării acestor fonduri.
Un sondaj recent realizat în rândul antreprenorilor arată că 60% dintre aceștia se simt afectați de noile reglementări, mulți intenționând să reducă cheltuielile și să amâne investițiile. De asemenea, 53% dintre respondenți consideră că anul 2025 va fi instabil.
Împotriva majorării capitalului social s-a pronunțat și IMM România, care susține că aceasta contravine politicilor de simplificare administrativă. Reprezentanții organizației afirmă că măsura excluderează persoanele cu resurse financiare limitate, afectând microîntreprinderile și startup-urile.
Statisticile indică o scădere a înmatriculărilor de firme, cu aproape 9% în primul trimestru din 2025 comparativ cu anul precedent. IMM România propune un model cu trei praguri progresive pentru capitalul social, care ar putea facilita accesul antreprenorilor debutanți.
Specialiștii subliniază că România are un potențial antreprenorial considerabil, dar necesită un mediu de afaceri previzibil și un stat partener. „Investițiile în educația antreprenorială și facilitarea accesului la finanțare sunt esențiale pentru dezvoltarea mediului de afaceri”, a concluzionat Mona Bárdos.
