Autostrada Sibiu – Pitești, un proiect esențial pentru infrastructura rutieră din România, se află într-un stadiu avansat, cu lucrările în zona montană pe cale de a continua. Ministerul Mediului urmează să emită în curând un acord de mediu revizuit, document crucial pentru obținerea autorizațiilor necesare și extinderea fronturilor de lucru pe sectoarele dintre Boița și Tigveni.
Anunțul a fost făcut pe 16 octombrie de Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Finalizarea acestui proces va permite contractorilor să lucreze pe o arie mai extinsă a celor două secțiuni care străbat Carpații.
Acordul de mediu este ultimul pas înainte de obținerea autorizațiilor complete de construcție. Conform lui Cosma, procedura de revizuire a ajuns în etapa finală, iar CNAIR va trebui să răspundă observațiilor primite și să actualizeze documentele tehnice.
Odată ce Ministerul Mediului va emite documentul, Ministerul Transporturilor va putea elibera ultimele autorizații de construire pentru întregul traseu montan, care se întinde pe aproximativ 70 de kilometri între Boița și Tigveni.
Blocajul administrativ a fost cauzat de modificări ale traseului și ale soluțiilor tehnice necesare în zone cu riscuri de alunecări de teren, ceea ce a impus actualizări ale documentației de mediu.
Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, a subliniat importanța acestui acord, menționând că lipsa autorizațiilor afectează activitatea constructorilor pe ambele secțiuni montane.
În ciuda restricțiilor, lucrările continuă pe sectoarele deja autorizate. Pe Valea Oltului, se lucrează la tuneluri, poduri și viaducte, necesare pentru traversarea terenului accidentat.
La tunelul Boița 1 s-a finalizat excavarea celei de-a doua galerii, în timp ce la tunelul Balota, cu o lungime de aproximativ 500 de metri, s-au excavat circa 200 de metri. Tunelul Robești, cu o lungime de aproape un kilometru, a fost complet străpuns, iar constructorul a realizat peste 200 de metri din căptușeala finală de beton.
Pe aceeași secțiune sunt în execuție 23 din cele 48 de poduri și viaducte prevăzute în proiect, incluzând cele mai lungi structuri ale autostrăzii.
Pe sectorul montan următor, care străbate văile Băiașului și Topologului, se pregătește construirea tunelului Poiana, destinat să devină cel mai lung tunel de pe autostradă, având o lungime proiectată de aproximativ 1,7 kilometri.
În același timp, se continuă fabricarea și montarea grinzilor pentru poduri, precum și producția inelelor de beton pentru tunelul Poiana.
Cu toate acestea, absența acordului de mediu revizuit și a autorizațiilor complete limitează activitatea constructorilor. Asociația Mapa – Cengiz poate executa în prezent doar 45% din volumul de lucrări contractate pentru secțiunea 2, iar WeBuild – Tancrad are acces la 30% din șantierul secțiunii 3.
Documentația necesară revizuirii acordului de mediu a fost trimisă de CNAIR la Agenția Națională pentru Mediu pe 12 august 2026, conform declarațiilor lui Cristian Pistol. Aceste două secțiuni sunt cruciale pentru finalizarea Autostrăzii A1, facilitând legătura rutieră între București, Transilvania și vestul țării.
Odată cu emiterea acordului de mediu și obținerea autorizațiilor, autoritățile intenționează să extindă lucrările pe tot traseul montan, ceea ce va contribui la îmbunătățirea legăturilor rutiere din România și la integrarea mai eficientă în rețeaua europeană de transport.
