În ultimele două decenii, România a traversat un parcurs economic complex, caracterizat de creșteri semnificative ale PIB-ului per capita, dar și de dezechilibre macroeconomice persistente. De la aderarea la Uniunea Europeană în 2007, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de la aproximativ 10.800 de euro la 31.000 de euro în 2024, o evoluție mai rapidă decât media europeană care a crescut de la 24.700 la 39.700 de euro.
Cu toate acestea, România se află pe locul 18 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, ceea ce subliniază că drumul către o convergență economică completă este departe de a fi finalizat. Este evident că modelul economic actual trebuie să se adapteze pentru a evita capcana venitului mediu, mai ales în contextul schimbărilor globale rapide.
Contextul macroeconomic post-criză a fost favorabil din multe puncte de vedere, însă factorii care au susținut creșterea anterioară, cum ar fi dobânzile reduse, forța de muncă ieftină și fondurile europene, nu mai sunt garantate. Așadar, este esențial ca productivitatea să crească pentru a asigura o dezvoltare economică sustenabilă.
Un aspect pozitiv este maturizarea sectorului antreprenorial, cu o medie de 16 ani pentru firme și un procent de 86% dintre antreprenori având studii superioare. Această experiență ar putea facilita adaptarea la cerințele economice actuale.
Cu toate acestea, România se confruntă cu probleme structurale, cum ar fi atomizarea IMM-urilor, 58,6% dintre acestea fiind deținute de proprietari unici. Această fragmentare afectează competitivitatea și accesul la finanțare. De asemenea, rata creditelor neperformante în rândul IMM-urilor depășește 5,6%, ceea ce reflectă vulnerabilitatea acestui segment la instabilitatea economică.
În acest climat, este crucial ca IMM-urile să își sporească reziliența prin creșterea productivității, utilizarea eficientă a fondurilor europene și adaptarea la tehnologii moderne, precum inteligența artificială. Studiile arată că implementarea acestor tehnologii ar putea crește productivitatea muncii cu 4% la nivel de firmă, dar este necesar să existe investiții corecte în software și formarea angajaților.
Din păcate, România rămâne în urmă în adoptarea acestor tehnologii, cu doar 5,2% dintre întreprinderi utilizând soluții bazate pe inteligență artificială. Aceasta subliniază nevoia urgentă de a îmbunătăți competiția și de a încuraja digitalizarea pentru a sprijini creșterea și dezvoltarea economică.
În concluzie, IMM-urile joacă un rol crucial în economia românească, generând locuri de muncă și inovație. Un mediu favorabil, care să reducă birocrația și să încurajeze investițiile pe termen lung, este esențial pentru a construi un model economic bazat pe creștere sustenabilă și incluzivă.
