Potrivit unei analize recente, investițiile străine directe (ISD) în România au înregistrat o scădere dramatică în prima parte a anului 2026, totalizând doar 669 de milioane de euro, comparativ cu 3,72 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului anterior. Aceasta reprezintă o diminuare de aproximativ 82%.
Analiza detaliată a arătat că toate cele trei componente ale ISD au contribuit la această scădere. Astfel, din valoarea totală, 1,2 miliarde de euro provin din profiturile reinvestite, 0,75 miliarde de euro din participațiile la capital și 1,1 miliarde de euro din creditele intra-grup.
Un aspect deosebit de îngrijorător este că în trimestrul al doilea al anului 2026, fluxul total al investițiilor nerezidenților a fost negativ, cu un deficit de −521 milioane de euro, cel mai scăzut nivel trimestrial înregistrat din 2013 până în prezent.
Componenta principală a scăderii a fost reprezentată de profiturile reinvestite, care au avut un sold negativ de −1.124 milioane de euro. Această situație sugerează că dividendele distribuite au depășit profitul realizat de companiile cu capital străin, un fenomen des întâlnit în perioadele de încetinire economică și incertitudine crescută.
Este important de menționat că distribuirea dividendelor pentru exercițiul financiar anterior se face, de obicei, în prima parte a anului, ceea ce ar putea explica o parte din scădere. Totuși, trendul negativ al profiturilor reinvestite a fost observat și în anii anteriori, ceea ce sugerează o problemă structurală.
În concluzie, scăderea semnificativă a ISD în prima jumătate a anului 2026 este influențată de mai mulți factori: distribuția dividendelor, reducerea profitabilității operaționale și circumstanțe specifice. Această evoluție ar putea afecta sustenabilitatea economiei românești și necesită o reacție din partea autorităților pentru a restabili încrederea investitorilor internaționali.
În plus, politicile guvernamentale ar trebui să ofere un cadru stabil și predictibil, iar maximizarea absorbției fondurilor europene devine o prioritate națională, având în vedere că acestea nu generează datorie și contribuie la finanțarea deficitului de cont curent.
