ARAD. Un nou conflict cultural a apărut în oraș, generat de viziuni diferite asupra modului de prezentare a patrimoniului local. Estera Kertesz, o artistă din Arad, a adus în discuție problema muralelor care acoperă clădiri istorice, afirmând că acestea transformă centrul orașului într-un spațiu de experimentare vizuală, ignorând normele internaționale de conservare. Kertesz a subliniat că cetățenii cer respectarea Cartei de la Veneția, un document esențial care interzice modificarea aspectului monumentelor istorice.
Artistă susține că intervențiile actuale riscă să afecteze identitatea orașului, cunoscut ca „mica Vienă”. Grupul de inițiativă a solicitat autorităților locale să oprească aceste activități care nu respectă stilul Secession, preferând restaurarea autentică în locul „cosmetizării” cu vopsele moderne. „Patrimoniul este o moștenire pentru viitor, nu un simplu bun de consum”, a adăugat Kertesz.
Arhitectul Michael Iovin, stabilit în SUA, a susținut opinia artistei, menționând că reabilitările fațadelor nu includ și calcanele, lăsându-le în stare proastă. Criticile sale au fost întâmpinate cu reacții negative, chiar dacă el subliniază importanța păstrării culorilor originale.
Pe de altă parte, Cătălin Filea, reprezentant al Centrului Municipal de Cultură Arad, a apărat proiectele murale, afirmând că acestea au fost realizate cu toate avizele legale necesare. El a subliniat că arta urbană este o practică comună în orașele europene cu patrimoniu istoric și că muralelor le revine meritul de a transforma ziduri goale în spații artistice atractive.
Kertesz a replicat că, deși legislația a fost respectată, s-au găsit metode de a o ocoli, subliniind că stilul muralelor nu se potrivește cu clădirile de patrimoniu. Filea a încheiat prin a arăta că aceste lucrări de artă adaugă viață și interes, fără a afecta aspectul principal al clădirilor.
