Vicepremierul Tánczos Barna a solicitat autorităților să simplifice procedurile pentru a obține atestarea traseului Via Transilvanica ca traseu pedestru de interes național. El a avertizat că birocrația ar putea împiedica avansarea acestui proiect emblematic pentru România.
Într-o declarație, Barna a subliniat că regulile actuale sunt prea complicate și ar putea bloca recunoașterea acestui traseu, care atrage anual un număr tot mai mare de turiști din țară și din străinătate.
„Birocrația nu ar trebui să fie un obstacol în procesul de atestare a Via Transilvanica. Procedura ar trebui să fie simplificată pentru a sprijini inițiativa, nu pentru a crea dificultăți”, a afirmat vicepremierul.
În cadrul unei întâlniri cu autoritățile implicate, Barna a cerut soluții rapide, inclusiv posibile modificări legislative, pentru a accelera procesul de atestare.
„Dacă este necesară simplificarea pașilor, suntem pregătiți să facem modificările necesare pentru a obține atestarea cât mai curând”, a adăugat el.
Via Transilvanica, un traseu turistic de peste 1.400 de kilometri, este considerat unul dintre cele mai importante proiecte turistice și culturale din România. „Este un adevărat ambasador al țării noastre”, a explicat Barna, subliniind că traseul atrage vizitatori din întreaga lume.
Atestarea oficială ar permite accesarea de fonduri, îmbunătățirea infrastructurii și o promovare mai eficientă pe plan internațional, contribuind astfel la atragerea de turiști din diverse colțuri ale lumii.
Via Transilvanica, cunoscută și ca „drumul care unește”, străbate România de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumețiilor pe jos, cu bicicleta sau călare. Traseul este marcat corespunzător și include borne sculptate, formând o galerie de artă unică pe parcursul întregii călătorii.
Traseul trece prin zece județe, fiecare având un patrimoniu cultural și natural distinct, și este împărțit în șapte ținuturi istorice, evidențiind bogăția tradițiilor românești.
