Pe 22 februarie 2026, Sebeșul va celebra 781 de ani de la prima sa mențiune documentară, datând din anul 1245. Această localitate, cunoscută sub numele de Malembach în documentele vremii, a fost menționată într-o scrisoare a papei Inocentiu al IV-lea, la scurt timp după invazia tătară din 1241.
Se estimează că Sebeșul a fost fondat în jurul anului 1150, conform tradiției locale. După invazia mongolă, orașul a început să se dezvolte economic, mai ales în primele decenii ale secolului al XIV-lea, datorită poziționării sale strategice pe rutele comerciale. În 1341, localitatea a fost recunoscută ca „civitas Sebus”, având astfel statut de oraș.
Printre privilegiile dobândite se numără dreptul de a organiza târguri, de a judeca și de a-și alege conducerea, ceea ce a condus la adoptarea stemei orașului.
Stema Sebeșului are ca simbol central un leu, reprezentând puterea și vigilența. Acesta apare în poziție rampantă, cu o coroană, gheare și limbă evidențiate, iar coada ondulată este o trăsătură distinctivă.
Cele mai vechi reprezentări ale stemei datează din secolul al XIV-lea, iar în prezent se păstrează câteva exemplare importante. Una dintre cele mai vechi steme se găsește pe retablul bisericii evanghelice, datând din 1524-1526, unde leul purpuriu este redat pe un scut auriu.
Alte reprezentări notabile includ o stemă sculptată pe fațada Casei Clopotarului din 1716 și o stemă din 1765 păstrată la muzeul din Sebeș, care atestă statutul de oraș liber regesc.
În patrimoniul muzeului se regăsește și o stemă din secolul XX, care prezintă leul pe un scut alb, având unele diferite față de cele anterioare.
