Premierul Ilie Bolojan a declarat că o eventuală majorare a salariului minim în 2026 ar contribui la protejarea puterii de cumpărare pentru angajații cu venituri reduse, însă ar putea genera efecte negative semnificative.
Printre consecințele posibile, prim-ministrul a menționat riscuri precum alimentarea inflației, creșterea presiunii asupra micilor afaceri, care ar putea duce la pierderi de locuri de muncă în industrii precum HORECA și cea a mobilei, dar și creșterea cheltuielilor de personal în sistemul bugetar.
Reprezentanții patronatelor au solicitat menținerea salariului minim brut la 4.050 de lei pe lună, argumentând că, în ultimii patru ani, acesta a crescut cu 76%, depășind astfel capacitatea economică sustenabilă.
Companiile au subliniat că o majorare a salariului minim ar putea afecta competitivitatea firmelor din sectorul privat, care ar putea fi nevoite să reducă locurile de muncă în domeniile cu productivitate scăzută.
Pe de altă parte, sindicatele au pledat pentru o creștere a salariului minim, considerând că este esențială pentru protejarea puterii de cumpărare și au anunțat că sunt pregătite să propună un plan pentru menținerea locurilor de muncă.
Prim-ministrul Bolojan a precizat că toate argumentele prezentate de partenerii sociali vor fi luate în considerare, iar o decizie cu privire la nivelul salariului minim pentru anul următor va fi anunțată până la Crăciun.
În cadrul reuniunii Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, s-au discutat și alte subiecte, inclusiv contingentul de lucrători străini din state non-UE care pot activa în România în 2026, iar un proiect de act normativ în acest sens urmează să fie adoptat în curând.
