Sindicatele din România avertizează că țara ar putea fi supusă procedurilor de infringement din partea Comisiei Europene dacă salariul minim nu va fi majorat conform legii în vigoare, care a fost aprobată anul trecut. Această lege transpunea Directiva Europeană referitoare la salariul minim și stabilește un mecanism complex de calcul pentru acesta, variind între 47% și 52% din salariul mediu.
Organizațiile patronale, pe de altă parte, susțin menținerea salariului minim la nivelul actual, invocând dificultățile economice cu care se confruntă mediul de afaceri. Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical (BNS), subliniază importanța respectării legislației și a mecanismului de calcul convenit cu patronatele și Guvernul, care a fost pentru prima dată transparent și tripartit.
Costin afirmă că formula de calcul ia în considerare indicatori esențiali, inclusiv productivitatea, și că aceasta nu poate fi modificată politic. El critică amnezia mediului de afaceri față de aceste angajamente.
Confederația IMM România a solicitat înghețarea salariului minim, argumentând că o majorare ar putea genera concedieri și distorsionări pe piață, în special prin creșterea muncii la negru și scăderea investițiilor. Reprezentanții acesteia avertizează că o creștere a salariului minim, fără măsuri de suport economic pentru IMM-uri, va duce la creșterea prețurilor și la pierderea competitivității pe piață.
Începând cu 1 ianuarie 2025, salariul minim brut pe economie în România este stabilit la 4.050 lei lunar. Directiva Europeană 2022/2041, care vizează salariile minime adecvate, a fost adoptată pentru a asigura un „plafon de decenţă” în statele membre și pentru a întări rolul actorilor sociali în negocierea colectivă.
