Un raport recent al Blocului Național Sindical (BNS) sugerează că România ar putea ajunge să aibă al patrulea cel mai mare preț la energia electrică pentru consumatorii casnici din Uniunea Europeană. Aceasta ar depăși toate țările din Europa de Est, plasându-se după Germania, Danemarca și Irlanda.
Analiza BNS indică faptul că liberalizarea prețurilor, care a început pe 1 iulie, împreună cu măsurile fiscale implementate de guvern, cum ar fi creșterea TVA și înghețarea salariilor în sectorul public, ar putea determina scumpiri semnificative ale facturilor de electricitate, estimându-se o creștere între 67% și 79%.
Conform estimărilor, România ar putea ajunge să plătească un preț pe kWh care o va plasa pe locul al șaptelea în Uniunea Europeană, față de poziția anterioară de 22. În scenariul cel mai nefavorabil, prețul ar putea deveni al patrulea cel mai mare din UE, cu costuri de trei ori mai mari decât în Ungaria și de 2,5 ori mai mari comparativ cu Bulgaria.
BNS avertizează că, fără măsuri adecvate de sprijin, România ar putea deveni una dintre țările cu cele mai mari poveri în privința costurilor energiei electrice. Efectele acestei liberalizări, împreună cu majorarea TVA, ar putea agrava problema sărăciei energetice, estimându-se că peste un sfert dintre gospodării ar putea avea dificultăți în achitarea facturilor.
În perioada în care s-au aplicat subvenții între 2021-2025, prețul energiei în România se situa deja pe locul cinci în UE, raportat la puterea de cumpărare. BNS subliniază că, în absența unor intervenții de reglementare eficiente, riscurile sociale ar putea crește semnificativ, cu o inflație anuală estimată să depășească 8,25% și o rată a sărăciei care ar putea ajunge la 24% în 2025.
Organizația solicită guvernului să reevalueze măsurile de sprijin, să reglementeze piața energiei și să formeze o celulă de criză pentru monitorizarea prețurilor și prevenirea abuzurilor din partea furnizorilor. BNS atrage atenția că liberalizarea pieței a fost realizată în condiții de funcționare defectuoasă a acesteia, iar efectele ar putea amplifica diviziunile sociale și problema sărăciei energetice.
