Modificările recente propuse în legislația referitoare la pensiile magistraților au stârnit discuții intense în societate. Peste 90.000 de cetățeni au semnat o petiție prin care solicită organizarea unui referendum pe această temă, adresată președintelui.
În prezent, magistrații pot ieși la pensie la vârsta de 48 de ani, însă guvernul intenționează să crească această limită la 65 de ani, impunând și o vechime de 35 de ani, dintre care 25 trebuie să fie în funcții juridice.
Conform legislației actuale, magistrații pot beneficia de pensie după o activitate de 25 de ani, ceea ce le permite să se pensioneze devreme. De asemenea, există situații în care aceștia pot ieși la pensie chiar mai devreme prin transferuri între diferite instituții.
Guvernul propune ca pensia să fie stabilită la 55% din baza de calcul, care include media indemnizațiilor brute lunare și sporurilor din ultimele 60 de luni de activitate, în contrast cu actuala reglementare ce oferă 80% din media veniturilor din ultimele 48 de luni.
Noua legislație va plafona pensiile, astfel încât cuantumul net nu va putea depăși 70% din venitul net realizat în ultima lună de activitate. Această măsură vine în contextul în care, la ora actuală, un magistrat poate primi o pensie netă de circa 20.000 lei, comparativ cu aproximativ 2.500 lei pentru un angajat cu venituri medii care se pensionează la 65 de ani.
Pensiile speciale nu sunt bazate pe contribuțiile direct plătite la bugetul asigurărilor sociale, ceea ce le diferențiază de pensiile obișnuite. La ora actuală, peste 300.000 de persoane beneficiază de aceste pensii speciale, costul total anual fiind estimat la 3,5 miliarde de euro, echivalentul a 1% din PIB-ul României.
