Luna iulie, cunoscută și sub denumirea de "luna lui Cuptor", este marcată de diverse tradiții și superstiții legate de agricultură și legende populare. A doua săptămână a lunii este dedicată "panteliilor", surorile Sfântului Ilie, recunoscute pentru comportamentul lor provocator, iar a treia săptămână este rezervată în mod special acestuia.
În tradiția populară românească, această perioadă este considerată una de odihnă, în care muncile câmpului și activitățile casnice sunt descurajate. În special în ziua de Pârlii, femeile sunt sfătuite să nu lucreze, pentru a evita pericolele generate de căldură excesivă și febră.
Pe 15 iulie, marcată ca ziua Ciurica, se spune că femeile ar trebui să-și „pedepsească” bărbații, pentru a le asigura prosperitatea pe parcursul anului. Această zi este asociată cu Sfinții Mucenici Chiric și mama sa, Iulita, care au fost martirizați pentru credința lor. Iulita, văduvă, a fost nevoită să fugă cu fiul ei pentru a scăpa de persecuțiile împotriva creștinilor.
În această zi, este recomandat să se evite certurile și neînțelegerile în familie, iar scoaterea sau dăruirea de obiecte din casă este considerată a aduce ghinion. Se crede că, dacă va tuna înainte de amiază, iarna va veni mai devreme.
Săptămâna Sfântului Ilie, celebrată pe 20 iulie, este asociată cu protecția recoltei și controlul vremii. Oamenii obișnuiau să nu lucreze în această zi, pentru a se feri de fenomene meteorologice nefavorabile, aducând ofrande precum mere și miere pentru sufletele celor adormiți.
Apicultorii recoltau mierea de albine, iar ciobanii coborau în sate cu daruri pentru iubitele lor. Există credința că, dacă tună în ziua de Sfântul Ilie, atunci roadele pomilor vor fi afectate.
Paparuda, o figură feminină mitică, era invocată de femei pentru a aduce ploile necesare în zilele călduroase. Aceasta este asociată cu zeul indian Rudra, considerat stăpân al vremii.
