Inteligența artificială (AI) devine tot mai omniprezentă în mediul academic, însă mulți studenți nu au o înțelegere clară a modului în care funcționează și a limitărilor sale. Această situație poate duce la diverse riscuri, iar cadrele universitare subliniază patru probleme principale cu care se confruntă tinerii.
Încrederea excesivă în AI este prima dintre acestea. Un studiu recent a arătat că cei mai puțin informați despre un subiect sunt cei mai predispuși să accepte fără ezitare informațiile furnizate de AI. Programele de AI generativă, precum ChatGPT, pot produce texte convingătoare, ceea ce face dificil pentru studenți să distingă între răspunsurile corecte și cele greșite.
Folosirea AI ca substitut pentru învățarea reală reprezintă o altă problemă. Atunci când tinerii apelează la AI pentru a evita provocările intelectuale, ei își compromit dezvoltarea gândirii critice și acumularea de cunoștințe autentice, ceea ce poate afecta abilitățile necesare în carieră.
Necunoașterea modului de funcționare al AI contribuie la riscurile pe care le asumă studenții. Chiar dacă unii devin conștienți de limitele tehnologiei, lipsa de expertiză îi face vulnerabili în fața erorilor generate de AI, ceea ce poate duce la acceptarea unor informații eronate.
Decalajul de cunoaștere se amplifică pe măsură ce utilizarea AI devine mai răspândită. Studenții care nu se angajează în învățarea profundă riscă să fie depășiți de cei care posedă cunoștințe reale și relevante.
În contextul acestor provocări, universitățile au la dispoziție câteva soluții. Este esențial să se introducă educația critică în domeniul AI, astfel încât studenții să înțeleagă nu doar funcționarea tehnologiei, ci și implicațiile etice și sociale pe care le aduce. De asemenea, trebuie subliniată importanța acumulării de cunoștințe reale și nu doar obținerea unei diplome. Cadrele didactice pot juca un rol crucial prin exemplificarea modului în care expertiza umană se poate combina eficient cu utilizarea AI, încurajând astfel o abordare mai critică și informată.
